Documente în premieră: Luni, la Amsterdam, o reuniune posibil decisivă pentru Spaţiul Schengen
0Delegaţii sunt aşteptaţi, luni dimineaţă, la Muzeul Naţional al Marinei, unde vor începe lucrările Consiliului informal al JAI, reuniune considerată deosebit de importantă în programul acţiunilor de urgenţă prin care atât Comisia Europeană, cât şi unele state membre vor să contraatace în contextul actual de pesimism privind şansele ca UE să poată face faţă dublei crize cu care se confruntă: cea a migranţilor şi cea a ameninţărilor teroriste.
Tocmai pentru că, din ce în ce mai mult şi pe un ton din ce în ce mai apăsat, s-a ajuns să se vorbească în mod deschis de posibilitatea unui colaps al Spaţiului Schengen dar şi de o periclitarea a întregului proiect european în cazul în care o soluţie nu va fi găsită în următoarele luni, până la Summitul din martie, am solicitat documentele de lucru pentru a vă ţine la curent cu noile priorităţi ce urmează a fi introduse pe agenda europeană în perioada imediat următoare. Veţi vedea, chiar dacă nu facem parte din Schengen, multe dintre cele discutate la această reuniune ar putea să ne privească în mod direct, ar trebui chiar să-i intereseze în mod deosebit pe oficialii noştri, în măsura în care evoluţiile exodului migratoriu tind să se apropie de spaţiul nostru, unindu-se cu mai vechile şi încă extrem de prosperele rute de contrabandă şi trafic de persoane, în contextul destabilizării situaţiei de securitate în zona noastră de est, în Ucraina şi în Rep. Moldova.
Desigur, vă voi prezenta câteva documente dar, dacă vă interesează, le puteţi accesa integral, reproduse în original în finalul acestui articol.
Luni, 25 ianuarie, se va începe cu o dezbatare asupra celei mai recente şi ample iniţiative europene în domeniu, adică formarea Gărşii de coastă şi pazei europene a frontierelor. Reamintindu-se că un asemenea control "exercitat de fiecare dintre Statele Membre Schengen şi Statele Asociate asupra propriei lor zone de responsabilitate nu este numai în interesul acelui stat, ci în acela al tuturor". Politic vorbind, alăturarea State Membre ale Zonei Schengen - State Asociate, încă de la începutul documentului de lucru, transmite un semnal clar la negocieri comune şi o despărţire foarte înteresantă de abordarea de până acum, lăsat foarte vagă în ce priveşte definirea spaţiului ce urmează a fi acoperit şi apărat.
De ce această schimbare sensibilă? Deoarece, venind timpul lucidităţii şi sincerităţii, oficialii europeni recunosc că "ceea ce există acum ca mijloace de management ale frontierei nu mai sunt suficiente pentru un management integrat eficace al frontierelor". Nu mai suntem într-o perioadă "normală" şi de aici nevoia de a se trece urgent, se spune în document, la aplicarea elementului novator central propus de Comisia Europeană şi denumit border management package". Reamintim că în cadrul acestui pachet de propuneri privind mangementul integrat al frontierei a fost decisă crearea Gărzii de coastă şi gărzilor de frontieră europene, împreună cu o puternică şi influentă Agenţie europeană denumită Agenţia Europeană pentru gărzile de coastă şi gărzile de frontieră europene. Dar, susţin reprezentanţii preşedeţiei olandeză a UE, trebuie mers foarte rapid mai departe. Pe trei direcţii:
1. Definirea conceptului de "management european integrat al frontierelor" ca propunere pentru o viitoare Reglementare, dar şi introducerea principiului foarte important de "responsabilitate comună". De unde şi întrebările specifice adresate miniştrilor care vor trebui să prezinte propria viziune (dar şi angajamentul ţărilor lor) în favoarea implementării programului comun prin împărţirea de responsabilităţi, aceasta însemnând, eventual "şi o obligaţie a Statului Membru de a contribui cu un anume număr de ofiţeri de poliţie şi echipamente la dotările comune"...
2.Introducerea unei analize de vulnerabilitate. Comisia Europeană propune ca pentru acest corp de gărzi de coastă şi frontiere să fie introdus un sistem similar "testului de stres" stabilit cu ani în urmă pentru băncile europene. O baterie de teste petru a se vedea cât de pregătiţi sunt oamenii pentru îndeplinirea operaţiunilor specifice (dar şi a calităţii echipamentelor şi aparaturii de care dispun). Miniştrii vor trebui să spună dacă sunt sau nu de acord ca aceste teste să fie responsabilitatea unică a Agenţiei europene de profil, aceasta incluzând şi măsurile punitive în cazul unor rezultate negative ale testelor sau constatării existenţei unor echipamente sau sisteme deficiente.
3. Dreptul de intervenţie în cazul apariţiei unei situaţii deosebite la frontierele externe care necesită o intervenţie rapidă. O decizie care va fi luată de Comisie în cazul în care un Stat Membru nu acţionează sau nu are mijloacele suficiente s-o facă şi chiar în condiţiile în care statul respectiv NU solicită asistenţă. Chestiune dintre cele mai delicate, implicând şi chestiunea rolului Consiliului European în asemenea cazuri dar şi definirea exactă a termenilor în care s-ar putea face o asemnea intervenţie.
O altă secţiune a lucrărilor va fi consacrată contraterorismului, ideea esenţială fiind de a asculta opiniile miniştrilor de interne în privinţa acţiunilor care ar trebui luate în vederea standardizării schimbului de informaţii în domeniu, considerat, pe drept cuvânt, deficitar şi fragmentar. La fel cum este şi cooperarea "ad hoc şi limitată" în privinţa comerţului ilicit cu arme şi explozibili. Discuţia este foarte importantă şi urgentă deoarce intră în faza de dezbatere finală legislaţia comună europeană împotriva terorismului care, la nivelul aplicabilităţii, riscă în mare măsură să rămână literă moartă dacă factorii politici nu vor agrea o colaborare aprofundată. Ceea ce nu este nici sigur şi nici uşor din cauza menţinerii unor nefericite practici de "compartimentare naţională care, spre exemplu, au facilitat de curând "dispariţia în natură" a unor terorişti cunoscuţi într-o ţară, dar complet necunoscuţi în ţările vecine....
Exact aceeaşi situaţie ca şi în domeniul luptei împotriva criminalităţii cibernetice unde, în ciuda unor iniţiative remarcabile cum este European Cyber Crime Centre (EC3), există o largă zonă legislativă care permite piraţilor cibernetici să evolueze liber şi să acţioneze la nivel planetar. Miniştrii de interne vor trebui să răspundă la o întrebare doar în aparenţă simplă dar cu urmări incredibil de complexe: sunteţi de acord să fie dezvoltat un punct de vedere comun asupra unei jurisdicţii a spaţiului cibernetic în plus faţă de îmbunătăţirea cooperării operative?
În fine, o dezbatere specială, pe 26 ianuarie, va fi consacrată domeniului medicinei legale căci, până în 2020, trebuie realizată, aşa cum s-a decis la Summitul din decembrie 2011, Zona europeană a ştiinţei medicinei legale. Miniştrii vor fi întrebaţi dacă doresc să extindă schimbul de date între bazele naţionale, extinzând schimburile de acum (profile ADN şi amprente) la cel al armelor, muniţiilor şi drogurilor. Dar şi asupra apariţiei unui centru european de expertiză şi coordonare în domeniu reprezentat de un eventual mai mare rol al Reţelei Europene a Institutelor de Medicină Legală (ENFSI).
Nu vă lăsaţi înşelaţi de aparenţa tehnică a textelor. Este vorba despre decizii politice urgente, foarte serioase şi de amploare şi care ar putea schimba multe (sau chiar foarte multe) în viitorul apropiat.
Dar România oare ce are de spus?
Se încarcă comentariile...
