Consiliul European de iarnă marchează un moment de importanţă deosebită pentru securitatea şi viitorul Europei

Consiliul European - miză substanţială pentru viitorul şi securitatea Europei

Europa se confruntă astăzi cu o serie de provocări care au adus Uniunea Europeană la un moment de răscruce din care fie va ieşi mai unită şi mai puternică, fie vom asista la punerea sub semnul întrebării a însăşi construcţiei europene.

Contextul actual aduce în prim-plan fenomenul migraţiei despre care se poate spune cu siguranţă cu va avea efecte pe termen mediu şi lung asupra bătrânului continent. Provocările generate de fenomenul migraţiei şi de complexitatea situaţiei curente îl transformă în continuare într-un subiect major al Agendei Europene, reclamând un răspuns comun puternic, ferm şi eficient la nivelul UE.

Mai mult, recentele atacuri din Paris, Londra, Egipt, Atena şi Liban precum şi alte evenimente ce au implicat atacuri teroriste, au marcat o reemergenţă a fenomenului terorist şi au adus cea mai serioasă provocare de până acum pentru construcţia spaţiului Schengen, demonstrând necesitatea transmiterii unui răspuns mai puternic şi mai coeziv din partea UE în privinţa principalelor provocări de securitate.

Reuniunea de iarnă a Consiliul European, ce se desfăşoară zilele acestea la Bruxelles, se poate dovedi decisivă pentru capacitatea de reacţie a Uniunii la provocările prezentului, Europa având şansa de a demonstra că este capabilă să gestioneze aceste provocări şi crize. În acelaşi timp, cred că România are o şansă deosebită, atât în ceea ce priveşte această reuniune, cât şi în planul diplomaţiei din această perioadă, să demonstreze că este un stat membru consecvent atât cu propriile valori, cât şi cu valorile şi principiile europene.

Aşa cum am afirmat cu multe alte ocazii, trebuie să fim conştienţi, astăzi mai mult ca oricând, de rolul foarte important pe care România îl asigură în regiunea noastră destul de frământată din Europa, cu atât mai mult în contextul provocărilor multiple din prezent.

România are o poziţie strategică importantă în regiunea noastră, fiind unul dintre furnizorii de securitate, stabilitate şi creştere economică ai Uniunii Europene şi ai alianţei NATO. De asemenea, România este unul dintre statele membre ale Uniunii cele mai expuse la ameninţările de securitate emergente, având responsabilitatea şi asigurând atât securitatea României şi a românilor, cât şi securitatea cetăţenilor europeni, inclusiv prin apărarea cu succes a celei de-a doua graniţe externe a Uniunii Europene ca lungime, ce totalizează 2.070 km, a doua ca lungime la nivelul UE.

În acest mod, România contribuie substanţial la asigurarea securităţii Uniunii Europene şi la răspunsul oferit de Uniune în faţa provocărilor aduse în prezent de criza fenomenului migraţionist, demonstrând, în egală măsură, că aderarea la spaţiul Schengen rămâne în continuare o solicitare legitimă şi prioritară pentru România, ţara noastră contribuind pozitiv la consolidarea spaţiului Schengen. Aceste aspecte trebuie evidenţiate în cadrul actualei reuniuni a Consiliului European.

În plus, România a demonstrat inclusiv prin substanţiala contribuţie adusă la activitatea unor organisme precum FRONTEX, INTERPOL, EUROPOL şi BESA, că este alături de efortul UE în contextul provocărilor din prezent. Mai mult, România s-a remarcat prin răspunsul favorabil oferit diverselor apeluri de sprijin venite din partea comunităţii internaţionale pentru a atenua presiunea umanitară, precum şi prin eforturi şi acţiuni concrete în acest sens derulate în relaţiile bilaterale cu anumite state, de exemplu Serbia sau Iordania.

Însă trebuie afirmat în continuare că România nu a acceptat şi nu va accepta instituirea unor mecanisme permanente pentru că aceasta nu reprezintă soluţia pe termen mediu şi lung în rezolvarea actualei crize. Aşa cum am susţinut şi la nivelul reuniunii COSAC desfăşurate în Luxemburg la începutul acestei luni, soluţia la criza migranţilor trebuie să aibă la bază respectarea principiilor şi valorilor UE, precum principul solidarităţii, al voluntariatului deciziei şi găsirea consensului între statele membre.

Prioritatea principală a Uniunii trebuie să fie oferirea în mod eficient a unui răspuns la adresa cauzelor primare care stau la baza presiunii crescute a migraţiei, prin identificarea şi implementarea celor mai potrivite instrumente în cooperarea cu statele de origine şi de tranzit pentru rezolvarea crizei migranţilor. Totodată, în momentul de faţă este importantă intensificarea cooperării cu statele terţe, îndeosebi cu Turcia, pentru a identifica împreună soluţii comune în ceea ce priveşte combaterea migraţiei ilegale.

Sporirea eforturilor pentru rezolvarea conflictelor în vecinătatea sudică a Uniunii reprezintă un punct-cheie al răspunsului pe care trebuie să-l oferim în gestionarea temei refugiaţilor, considerând că acestea reprezintă sursa principală a valurilor de migranţi. Din acest punct de vedere, stabilizarea Siriei trebuie să reprezinte o prioritate.

Totodată, România susţine importanţa operaţionalizării de urgenţă a tuturor hotspot-urilor din Italia şi Grecia, astfel încât presiunea crescută asupra capacităţilor de primire din statele de relocare să fie evitată.

Securitatea Europei rămâne o prioritate, dreptul la viaţă fiind un drept fundamental. Din acest punct de vedere, pentru a preîntâmpina alte eventuale atacuri teroriste, o atenţie specială trebuie acordată cauzelor primare ale terorismului, în mod particular în ceea ce priveşte fenomenul luptătorilor terorişti străini şi cel al radicalizării. În acest proces, ar trebui depuse eforturi în vederea asigurării unei balanţe echitabile între imperativul securităţii interne şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Trebuie să asigurăm implementarea de măsuri suplimentare în ce priveşte consolidarea securităţii interne a Uniunii Europene, după cum a fost deja agreat la nivelul cel mai înalt în cadrul Uniunii, inclusiv cu privire la consolidarea, cu soluţii comune, a controlului frontierelor externe ale acesteia. Mai mult, prin securizarea frontierelor externe ale Uniunii, se consolidează spaţiul Schengen.

În circumstanţele actuale, nu doar că trebuie urmărită prezervarea spaţiului Schengen, ci mai ales întărirea acestuia prin măsuri suplimentare care să îl consolideze în faţa ameninţărilor prezente şi viitoare, fără a afecta libera circulaţie în interiorul Uniunii, lucru susţinut de un număr semnificativ de state membre şi de instituţii europene.

Trebuie să fim conştienţi de faptul că Europa trece astăzi printr-un moment foarte important, care pune în discuţie nu doar capacitatea de reacţie a Uniunii Europene în faţa ameninţărilor de securitate, ci şi calitatea sa de actor global. Este momentul ca liderii europeni să acţioneze în mod responsabil şi să evidenţieze o Europă unită, puternică şi capabilă, în concordanţă cu valorile şi principiile ce au stat şi stau în continuare la baza construcţiei europene şi care au transformat Uniunea Europeană într-unul dintre cei mai importanţi piloni, la nivel global, ai epocii contemporane. 

România trebuie să-şi asume un rol mai pregnant în politica europeană, ţinând cont de faptul că este al şaptelea stat membru al Uniunii Europene ca mărime şi criteriu demografic şi unul dintre principalii actori din regiunea Mării Negre. Din această perspectivă, mă aştept ca pe viitor să fim mai curajoşi în a promova interesele României, împreună cu respectarea principiilor şi valorilor europene şi euro-atlantice.