Ce prevede acordul de liber schimb UE- Canada de care depinde şi ridicarea vizelor pentru români. Valonii îl blochează în continuare
0
Premierul belgian Charles Michel nu a reuşit să obţină acordul autorităţilor regionale valone de care avea nevoie pentru a debloca un acord de liber de schimb UE-Canada. Ce prevede mult disputatul acord comercial? Este vorba în primul rând despre deschiderea pieţelor de bunuri şi servicii şi investiţii, inclusiv în domeniul achiziţiilor publice.
"Belgia nu poate semna acordul CETA", a anunţat Michel, luni, la ieşirea de la o întâlnire cu liderii regionali.
Lideri ai comunităţii francofone din sudul Belgiei au refuzat să precizeze opoziţia lor faţă de acord CETA, a afirmat premierul Geert Bourgeois.
Rezultatul ar putea determina UE să anuleze un summit prevăzut pentru joi, când ar fi trebuit semnat acordul CETA cu premierul canadian Justin Trudeau.
Tratatul - care se negociază de peste 7 ani - este blocat de parlamentul regiunii Valonia, din Belgia, în condiţiile în care toate celelate ţări membre ale Uniunii şi-au dat acordul pentru semnarea sa.
Parlamentul federal al Belgiei nu se poate alătura celorlalte ţări europene şi nu-şi poate da acordul pentru semnarea tratatului cu Canada, dacă una dintre cele 3 regiuni ale sale se opune, cum este cazul Valoniei, regiunea francofonă a ţării, ce reprezintă aproximativ 3 milioane de locuitori.
Şeful guvernului valon, Paul Magnette, care este contra tratatului CETA, a declarat că ultimatumul dat de Comisia Europeană este un demers nedemocratic, potrivit Agenţiei France Presse.
Prevederile acordului CETA
De-a lungul timpului, obiecţiile importante aduse acordului au fost legate de agricultură, în sensul că fermierii europeni se tem că marile companii multinaţionale americane vor invada piaţa europeană. O altă temă complicată a fost cea a mecanismului de reglare a diferendelor dintre state şi investitori.
Concret, temerea decidenţilor europeni este că recursul la arbitrajul internaţional, în cadrul aşa-numitelor tribunale private, va permite companiilor multinaţionale să conteste în justiţie politicile publice ale statelor. România s-a lovit de acest mecanism, mai mulţi investitori chemând în judecată statul român la Tribunalul de la Washington, notează RFI.
În plus, problemele ridicate de acord au mai fost cele legate de brevetele din industria farmaceutică sau produsele cu denumiri de origine protejată.
De ce resping valonii CETA?
Acordul de liber schimb UE –Canada (CETA) ar elimina taxele vamale între Canada şi UE, imediat, de la intrarea în vigoare, pentru mai toate produsele industriale. Automobilele vor avea un regim special. Pentru produsele agricole vor fi menţinute unele restricţii, în funcţie de tipul de produs, pentru 3, 5 sau 7 ani, şi localizat, limite cantitative.
Acordul ar putea amplifica schimburile comerciale dintre cele două blocuri economice, estimările CE fiind de plus 20%. Negocierile dintre UE şi Canada privind CETA au demarat la 6 mai 2009 şi s-au încheiat la 26 septembrie 2014. Acesta va fi primul acord economic cuprinzător al UE cu o ţară înalt industrializată.
UE şi Canada îşi vor deschide reciproc pieţele pentru bunuri, servicii şi investiţii, inclusiv prin intermediul achiziţiilor publice. O evaluare de impact ex-ante efectuată în 2008 a estimat creşterea în venitul real anual la aproximativ 11,6 miliarde de euro pentru UE şi la 8,2 miliarde de euro pentru Canada într-o perioadă de şapte ani de la implementarea acordului.
Aceasta a prevăzut că liberalizarea schimburilor de servicii va contribui în mod substanţial la creşterea PIB-ului (UE va beneficia de 50% din creşterea totală, iar Canada de 45,5%).
CETA este, de asemenea, primul dintre acordurile economice bilaterale ale UE care include un sistem jurisdicţional special în materie de investiţii (ICS), numit tribunal, pentru soluţionarea diferendelor cu privire la investiţii dintre investitori şi state.
În plus, CETA conţine o declaraţie clară cu privire la dreptul guvernului de a reglementa în scopuri publice în ceea ce priveşte sănătatea publică, siguranţa, mediul, moralitatea publică, precum şi protecţia socială şi a consumatorilor.
99 la sută din barierele comerciale dintre cei doi parteneri vor fi ridicate în şapte ani de la semnarea acordului CETA. Trebuie însă spus că relaţiile comerciale dintre UE şi Canada nu au nicidecum anvergura celor dintre Europa şi Statele Unite.
Cifrele vorbesc de la sine. În anul 2014, importurile şi exporturile dintre Europa şi Canada erau de aproximativ 60 miliarde euro, în timp ce între UE şi Statele Unite volumul schimburilor comerciale a fost de 520 miliarde euro. În ambele cazuri, Europa beneficiază de excedent comercial în raport de partenerii americani.
De ce resping valonii CETA?
Valonia a respins acordul din teama faţă de deschiderea pieţei agroalimentare şi din cauza temerilor legate de forţa disproporţionată a companiilor multinaţionale. Într-un fel, regiunea valonă devine port-stindardul antiglobalizării.
Paradoxal este că acordul îi sperie pe micii fermieri de o parte şi de alta a Atlanticului. Agricultorii francezi şi belgieni se tem că vor fi concuraţi de mulinaţionalele de pe continentul american, iar producătorii canadieni se gândesc cu îngrijorare la subvenţiile de care beneficiază europenii.
Ei cer clauze care să protejeze drepturile omului şi mediul, dar şi protecţie pentru fermierii europeni, inclusiv menţinerea unei interdicţii asupra cărnii de vită tratate cu hormoni, ce ar putea fi importată din Canada, după semnarea acordului.
Cel mai tare însă se tem valonii de companiile multinaţionale, majoritatea americane, care funcţionează în Canada şi care vor putea profita de acest tratat pentru a investi masiv în Europa, ceea ce valonii consideră că ar fi în detrimentul cetăţenilor europeni.
Grupuri de opoziţie variate, inclusiv sindicate, se opun unui acord care ar periclita locuri de muncă în Europa. În plus, acesta ar putea deschide drumul pentru acordul UE - SUA, TTIP, cu efecte mai mari faţă de acordul UE-Canada.
De CETA depinde şi ridicarea vizelor pentru Canada pentru români
Acordul de liber schimb cu Canada a fost mult timp blocat de România şi Bulgaria, care puneau o singură condiţie: ridicarea vizelor pentru cetăţenii lor.
Recent, cele două ţări au ajuns la o îneţelegere cu autorităţile canadiene, care au acceptat ca românii şi bulgarii să poată călători în Canada fără vize însă în două etape: începând din mai anul viitor pentru cei care au mai avut viză de Canada, iar de la 1 decembrie 2017 pentru toţi.
Acordul este important şi pentru România, în condiţiile în care Canada a anunţat că va ridica vizele pentru români doar dacă tratatul CETA, aşa cum este cunoscut, va fi semnat.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că Bucureştiul va continua discuţiile cu autorităţile canadiene, indiferent de soarta acordului Uniunea Europeană - Canada.
Şi pe plan economic România ar avea de câştigat. Relaţiile comerciale între România şi Canada arată un surplus al nostru. Pe primele şape luni ale anului 2016, situaţia stătea astfel: exporturi – 48,5 milioane de euro, importuri – 35,89 milioane de euro, excedenti – 12,61 milioane de euro.
Canada se află pe locul 28 în topul investitorilor străini în România din punct de vedere al capitalului social subscris.
România este interesată de o prezenţă activă a companiilor canadiene în economia românească - mai ales prin investiţii directe - care să contribuie la creşterea competitivităţii produselor noastre, cu consecinţe benefice atât asupra pieţei interne, cât şi asupra exporturilor.
Se încarcă comentariile...
