Alegerile din Germania în vizorul dezinformării ruse
0În prag de alegeri, guvernul german cere Rusiei să înceteze atacurile cibernetice şi campania de dezinformare. Berlinul acuză explicit Kremlinul de ingerinţă în procesul electoral. Cât de vulnerabilă este Germania în perspectiva scrutinului din 26 septembrie?
„Guvernul german consideră această acţiune inacceptabilă drept o ameninţare la adresa securităţii Republicii Federale Germania şi a procesului decizional democratic”, a declarat, ieri, Andrea Sasse, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe. Potrivit presei germane, serviciile de informaţii au transmis în trei rânduri, anul acesta, avertismente pe această temă Bundestagului. Operaţiunile de piratare a conturilor de email ale politicienilor germani, răspândirea intensă de informaţii false pe reţelele sociale, promovarea partidului de extrema dreaptă pro-rus, AfD, şi denigrarea Verzilor critici la adresa proiectului Nord Stream 2 sunt câteva din instrumentele de imixtiune rusă în procesul electoral din Germania.
Ofensiva rusă foloseşte din plin canalul german al RT (fost Russia Today), principalul organ propagandistic al Kremlinului. Concentrându-se în ultimele luni pe promovarea tezelor anti-vaccin şi a teoriilor conspiraţiei, RT Deutsch a devenit un factor important de influenţă pe reţelele sociale înainte de scrutinul parlamentar. Estimările think tank-ului German Marshall Fund indică 22,7 milioane de interacţiuni pe Facebook, din martie încoace, cu materialele distribuite de RT Deutsche – interacţiuni sub formă de comentarii, aprecieri şi distribuiri. RT Deutsche depăşeşte, ca audienţă, giganţii presei tradiţionale, Der Spiegel şi Bild, a atras atenţia, săptămâna trecută, directorul platformei de activism civic Avaaz, Luca Nicotra, într-o audiere în cadrul Comisiei Parlamentului European pentru contracararea ingerinţei externe în procesele democratice din UE.
Semnal de alarmă: RT Deutsch întrece în audienţă marile publicaţii germane.
Manipularea secţiunilor de comentarii de pe site-urile de ştiri occidentale, prin postări ale trolilor urşi, afectează şi marile publicaţii germane. Der Spiegel şi Die Welt se află între cele 32 de ziare din 16 ţări aflate sub asediul comentariilor provocatoare coordonate din Rusia. Conform studiului Institutului pentru Cercetare în domeniul Securităţii şi Criminalităţii de la Universitatea din Cardiff, reacţiile la articole sunt folosite ulterior, de mass-media ruse, ca bază pentru a justifica teza nemulţumirii occidentale faţă de propriile guverne şi pe aceea a aprobării politicilor Rusiei de către opinia publică din UE şi SUA.
Modul de acţiune se înscrie în ceea ce este, de pe acum, tiparul intervenţiei ruse cu sprijinul noilor tehnologii: semănarea neîncrederii în guverne şi politicile oficiale, amplificarea diviziunilor interne, susţinerea formaţiunilor pro-ruse, în cazul de faţă a Alternativei pentru Germania, şi promovarea informaţiilor nefavorabile liderilor ce se opun neoimperialismului rus. Campania de denigrare a candidatei Verzilor pentru postul de cancelar, Annalena Baerbock, este elocventă în acest sens.
Der Spiegel apreciază că puternica voce ecologistă anti-Nord Stream 2 (gazoductul ruso-german ce e pe cale să desăvârşească dependendenţa energetico-strategică a UE de Rusia) a fost atacată de trei ori mai mult, prin postări pe reţelele sociale clasificate ca incitări la ură, în comparaţie cu candidatul creştin-democrat, Armin Laschet, şi de 16 ori mai mult decât Olaf Sholz, candidatul social-democrat.
Într-o cursă strânsă, cu un rezultat greu de prevăzut în acest moment, astfel de acţiuni pot face diferenţa. Conform sondajelor, social-democraţii ar avea, după 16 ani de dominaţie a CDU, 25% din intenţiile de vot, creştin-democraţii 20%, verzii 16%, liberalii 13%, extrema dreaptă 12% şi stânga radicală 7%.
Un raport al grupului de lucru anti-dezinformare al Serviciului European de Acţiune Externă atrăgea atenţia, încă din martie, că Germania este principala ţintă din UE a campaniilor de dezinformare ruseşti. Acum, German Marshall Fund avertizează: ”Germania este vulnerabilă înainte de alegeri”. Un semnal îngrijorător că mai sunt multe de făcut, la nivel transatlantic, pentru a proteja democraţia în faţa acestui tip de agresiuni.