cinematografiilor naţionale din sud-estul Europei, s-a impus treptat ca unul dintre cele mai importante evenimente cinematografice anuale din regiune.

Anul acesta, printre cele şapte filme intrate în competiţia cea mai populară, a lungmetrajelor de ficţiune, se numără şi o producţie românească, ba chiar una independentă (realizată fără sprijin financiar de la Centrul Naţional al Cinematografiei). „Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor“, debutul în lungmetraj al regizorului-scenarist Emanuel Pârvu (cunoscut mai mult ca actor, din filme de Cristian Mungiu, Constantin Popescu sau Adrian Sitaru), este prezentat în premieră mondială la Sarajevo. Pârvu îşi dezvoltă aici un scurtmetraj, „Meda“ din 2015, produs tot independent şi selecţionat, printre altele, într-un program special al Festivalului de la Rotterdam.

Lungmetrajul de debut îl are în centru, conform comunicatului de presă al producătorilor, pe Doru (interpretat de Şerban Pavlu), „un tăietor de lemne rămas văduv de o săptămână. Doru ştie că va trebui să o ducă înapoi la orfelinat pe Meda, fetiţa pe care au avut-o timp de opt ani în asistenţă maternală. Ca să o păstreze pe Meda acasă şi să poată depune el dosarul pentru asistenţă maternală, Doru trebuie să facă rost de bani. Însă, într-o localitate izolată, unde doar mersul la tăiat de lemne şi vânzarea vacilor pot aduce bani legal, Doru este forţat sa accepte, după ce a încercat tot ce este omeneşte posibil, să participe la o acţiune de braconaj“. Pe lângă Pavlu, distribuţia filmului îi mai include pe actorii Ana Radu, Florin Zamfirescu, Adrian Titieni, Dan Aştilean, Radu Gabriel, Rodica Negrea, Ion Sapdaru, Mişu Dinvale, Vlad Corbeanu, Lucian Ghimişi, Costel Caşcaval, Radu Zetu şi Alexandru Mavrodineanu, dintre care trei (Zamfirescu, Negrea şi Zetu) fuseseră folosiţi de Pârvu şi în scurtmetrajul iniţial.

În competiţia rezervată documentarelor a intrat cel de-al doilea lungmetraj documentar regizat de Andrei Dăscălescu, „Planeta Petrila“, care, după ce avusese premiera mondială anul trecut la IDFA din Amsterdam, festival supranumit „Cannes-ul documentarelor“, a fost lansat, cu destul de mare succes, în cinematografele din România. SFF mai include două secţiuni competiţionale, pentru filme studenţeşti (indiferent de gen, cu durata de maximum 60 de minute) şi pentru scurtmetraje de ficţiune (până-n 30 de minute).

Printre cele 16 proiecte de lungmetraj prezentate anul acesta în cadrul „CineLink Co-Production Market“, o componentă esenţială a SFF, se află şi două filme româneşti sau cu participare românească: „Afrika“ (coproducţie bulgaro-română semnată de Maya Vitkova, cineastă care mai realizase, tot cu sprijinul producătorului român Mandragora, hitul festivalier „Viktoria“) şi „Noapte“ (al treilea lungmetraj al lui Gabriel Achim, după „Visul lui Adalbert“ şi „Ultima zi“, produs tot de Mandragora). În „CineLink Work in Progress“, din zece proiecte prezentate în proiecţii adresate exclusiv profesioniştilor, tot două sunt româneşti: „Mo’“ (regizat de Radu Dragomir, care acum un deceniu lansa „Iubire de cartier“, şi produs de Scharf Advertising cu sprijinul Strada Film) şi „Never Let It Go“ (al treilea lungmetraj al lui Paul Negoescu, după „O lună în Thailanda“ şi „Două lozuri“, produs de N-Graphix şi Papillon Film în colaborare cu o firmă din Bulgaria).

Un alt program pentru profesioniştii din industrie, „Docu Rough Cut Boutique“ (în care cel mai mare premiu, constând în servicii de postproducţie în valoare de 20.000 de euro, este oferit de compania românească Digital Cube, avându-l în juriul secţiunii pe Cristian Nicolescu), prezintă filmele „Hands of God“ (un documentar maghiaro-român de Laszlo Barna, coprodus de la noi de Libra Film) şi „Reversul medaliei“ (un documentar despre gimnasta Andreea Răducanu, regizat de Denisa Morariu). Iar printre cele şase proiecte pe care cineaştii aspiranţi, participanţi la „Talents Sarajevo“, încearcă să le „vândă“ cât mai bine în cadrul „Pack&Pitch“ se numără „I Hate Berlin“, regizat de Vali Hotea şi produs de Diana Paroiu. La „Talents Sarajevo“, pe lângă producătoarea deja amintită, au mai fost selectate anul acesta cinci tinere românce: actriţele Theodora-Paula Gitana Sandu şi Daniela-Eleonora Cupcencu, regizoarea Ana-Maria Comănescu, monteuza Alice-Genţiana Gheorghiu, operatoarea Boróka Biró şi criticul Flavia Dima (pentru „Talent Press“).

Filmul de deschidere al ediţiei a 23-a, ce va fi prezentat în această seară atât la Teatrul Naţional din Sarajevo, cât şi la Raiffeisen Open Air Cinema, este „Cealaltă parte a speranţei“ („The Other Side of Hope“ / „Toivon tuolla puolen“, coproducţie Finlanda-Germania), cea mai recentă creaţie a marelui cineast finlandez Aki Kaurismäki, distins la Berlinala 2017 cu Ursul de Argint pentru Cel mai bun regizor. Filmul a rulat deja şi în cinematografele româneşti, fiind un candidat important la premiile europene şi nord-americane ale industriei pentru anul în curs. La SFF vor urma şapte zile pline de proiecţii şi întâlniri cu cineaşti, despre care voi continua să scriu aici.