Studenţii încep cursurile într-un sistem din care fuge cine poate

Studenţii încep cursurile anului

Studenţii încep, astăzi, cursurile anului universitar 2016-2017, deşi învăţământul superior nu este corelat cu piaţa muncii din România, iar absolvenţii de liceu caută din ce în ce mai mult studii superioare în străinătate. Universităţile româneşti îi aşteaptă, totuşi, cu un număr de şase specializări noi.

Luni, universităţile deschid oficial anul universitar, deşi studenţii s-au împuţinat şi tot mai mulţi aleg să înveţe în străinătate. 

Potrivit unui raport al Ministerului Educaţiei, la nivelul de licenţă, erau înscrişi în anul unviersitar 2014-2015, 411 mii de studenţi, cu aproape 365.000 mai puţini decât în anul 2009-2010. Trendul descrescător al numărului de studenţi din România este subliniat şi de un raport al Curţii de Conturi, care susţine că populaţia şcolară (exclusiv învăţământul superior) s-a redus în perioada 1990/1991 – 2013/2014 cu 1,4 milioane elevi ceea ce reprezintă aproape 30% din populaţia şcolară din anul 1990/1991. 

Principalii factori care au determinat această reducere sunt, potrivit raportului Curţii, scăderea natalităţii, emigraţia şi abandonul şcolar, dar nici universităţile nu fac eforturi de a fi competitive în mediul academic şi de a veni cu specializări care să crească integrarea tinerilor pe piaţa muncii.

Fuga de România în Anglia şi Danemarca

Pe 2 octombrie s-a încheiat târgul universităţilor RIUF, iar reacţiile viitorilor studenţi sunt clare. Aceştia consideră că România nu le poate garanta o educaţie universitară axată pe practică şi care să le asigure integrarea pe piaţa muncii.

„Dacă aş fi sigură că, după terminarea facultăţii, aş avea o meserie şi un loc de muncă stabil, atunci aş alege să fac Facultatea în România. Societatea românească nu reuşeste să îi integreze pe absolvenţi în câmpul muncii”, a spus Ştefania, elevă în clasa XII-a care este hotărâtă să aleagă între Anglia şi Danemarca.

Şeful departamentului de consiliere din cadrul Edmundo, Adina Cristescu, susţine că 70 la sută dintre studenţii pe care îi consiliază pleacă în Marea Britanie, iar pe locurile următoare în preferinţele studenţilor sunt ţări precum Danemarca, Olanda, Belgia şi Suedia.

România, codaşă în topurile internaţionale

România este aproape inexistentă în topurile internaţionale. Are patru universităţi în topul celor mai bune universităţi 2016-2017 realizat de Times Higher Education, dar pe o serie de locuri care nu le face reclamă prea bună. 

Universitatea Babeş Bolyai din Clu şi Universitatea de Vest Timişoara se află se situează între 601 şi 800, iar universităţile Alexandru Ioan Cuza şi Universitatea Bucureşti  se află în clasament la categoria 800+. 

De asemenea, în Clasamentul Internaţional al Universităţilor 2016, realizat de Quacquarelli Symonds, Universitatea din Bucureşti ocupa un loc în seria 701+. 

În clasament mai figurează şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj şi Universitatea de Vest din Timişoara, aflate tot în seria 701+. 

Şase specializări noi, dar multe altele pe moarte

Universităţile au început să vină cu noi specializări, dar poate nu atât de mult cât ar trebui. 

Un număr de şase specializări noi au fost introduse în Nomenclatorul domeniilor şi programelor de studiu, în luna septembrie, prin aprobare de Guvern, respectiv Chimie farmaceutică, Echipamente şi sisteme electronice militare, electronică – radioelectronică de aviaţie, Media digitală, Managementul sistemelor de supraveghere aeriană, Leadership militar, Pedagogie socială. 

În acelaşi timp, însă, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj a renunţat la 10 programe de licenţă, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti a renunţat la opt programe, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea” din Capitală a renunţat la patru programe, iar Universitatea Danubius din Galaţi la două programe.