Profesorii de la Oxford dezvăluie cum se răspunde corect la cele mai ciudate întrebări de la interviul de admitere

FOTO Shutterstock

Universitatea Oxford a decis să publice o parte dintre cele mai ciudate întrebări pregătite pentru interviul de admitere la celebra universitate. „Susţine arheologia teoria creaţionistă sau o desfiinţează?” sau „Ar trebui limitate bonusurile bancherilor?”, sunt două exemple de care depinde împlinirea visului multor adolescenţi.

Pentru a intra la Oxford şi Cambridge („Oxbridge”), două dintre universităţile de elită vizate de elevii români care vor să studieze în străinătate, un candidat trebuie să aibă flerul şi inteligenţa de a răspunde unui set de întrebări neaşteptate, ultima probă de foc înaintea admiterii.

Se spune că un student care a intrat la Oxford la filozofie a fost întrebat la interviul de selecţie: "Aceasta este o întrebare?", la care el a răspuns cu inima-n dinţi "Da, dacă acesta este un răspuns".

Printre miturile şi legendele academice din lumea marilor universităţi, celebrele interviuri de admitere de la Oxford şi Cambridge au fascinat de ani de zile prin întrebări-capcană de genul ”De ce nu merg animalele pe roţi?” sau ”Povestiţi-ne, vă rog, despre banană”.

„Oxbridge” - joaca elitistă cu mintea elevilor români

Miturile din spatele acestor interviuri au determinat Universitatea Oxford să publice în fiecare an o parte din întrebările pregătite de profesorii evaluatori pentru candidaţii care doresc să studieze la celebra universitate.

Samina Khan, coordonatoarea procesului de admitere, spune că scopul acestor întrebări este de a testa modul în care candidaţii reacţionează la noi idei.

„Scopul interviurilor nu este reproducerea unor cunostnţe învăţate pe dinafară ci acela de a oferi candidaţilor ocazia să-şi dezvăluie adevăratul potenţial, fiind încurajaţi să-şi aplice sistemul e gândire pentru rezolvarea unor probleme cu care nu s-au mai confruntat. Există multe mituri înn privinţa modului în care se desfăşoară aceste interviuri aşa că încercăm să publicăm cât mai mult cu posibil, astfel îmcât candidaţii să-şi poată face o părere realistă despre ceea ce se întâmpklă cu adevărat în sala de examen”, a spus coordonatoarea, citată de The Guradian.

Universitatea nu doar că publică întrebările, ci şi răspunsurile. Despre întrebarea legată de bonsurile bancherilor, evaluatorul Brian Bell spune:

„Un răspuns simplu ar fi acelă că băncile de vreme ce sunt instituţii private, veniturile sunt dfoar rezultatul competitivităţii din piaţă. Deci bancherii câştigă foarte mult pentru că sunt talentaţi şi dispun de abilităţi rare. E greu de conceput un motiv pentru care guvernul ar limita aceste venituri, cu toate că din raţiuni de echitate, ar avea sens un impozit progresiv, care să redistribuie o parte din aceste sume”, a spus profesorul.

Pe de altă parte, Brian Bell spune că un candidat foarte bun s-ar întreba dacă „oamenii talentaţi nu sunt cumva mai bine plătiţi în sistemul financiar decât în alte domenii”. Un alt răspuns valabil este acela că „sistemul bancar nu este de fapt competitiv şi că produce mai mult profit decât este posibil pe o piaţa liberă. Asta ar permite angajaţilor să împartă între ei o parte considerabilă din aceste profituri, iar aici ar trebui să intervină gurvenul cu soluţii care să facă piaţa mai competitivă. Ideea este să îi determini pe candidaţi să gândească în termeni economici mai curând decât dacă este corect sau nu”, a adăugat profesorul.

Cele mai ciudate întrebări de la interviurile de admitere la Oxford

Candidaţii sunt încurajaţi să gândească singuri

În ceea ce priceşte întrebarea legată de arheologie, profesorul Alison Salvesen spune că Biblia este o colecţie de documente scrise acum multe secole, iar studiul academic al Bibliei presupune examinarea acestor documente pentru a afla când şi unde au fost scrise şi cu ce scop.

„Chiar dacă arheologia se bazează pe surse non-literare cum sunt ruinele şi instrumentele descoperite, adesea arheologii au nevoie de informaţii suplimentare pentru a oferi un sens. Aş spera ca în final candidatul să facă distincţia dintre cele două tipuri de surse care unoeri oferă o imagine de ansamblu asupra unui eveniment istoric, în timp ce alteori oferă variante contradictorii”, a spus evaluatoarea.

O altă întrebare pentru candidaţii la Filosofie, Politică sau Economie este de ce venitul pe cap de locuitor este între 50 şi 100 de ori mai mare în SUA decât în Burundi sau Malawi.

„Un punct de început foarte bun este să se gândească dacă tehnologia şi capitalul sunt asemănătoare în aceste ţări şi dacă nu, de ce. Angajaţii americani beneficiază de cea mai modernă tehnologie, însă de ce nu pot şi ţările sărace să cumpere nişte tehnologie modernă şi să câştige mai mult? Poate pentru că nivelul de educaţie nu permite sau nu există suficienţi bani sau infrastructură”, a spus Brian Bell.

Universitatea organizează peste 24.000 de interviuri pentru cei 10.000 de candidaţi, într-o perioada limitată de doar două săptămâni, în luna decembrie a fiecărui an.