Ce riscuri și-ar asuma Netanyahu dacă anexează Cisiordania. Analiza experților

Șuvoiul de guverne occidentale care au anunțat recunoașterea unui stat palestinian în această săptămână a fost întâmpinat în Israel de apeluri din partea miniștrilor din guvernul premierului Benjamin Netanyahu de a scoate din joc definitiv această propunere prin anexarea Cisiordaniei, relatează WSJ.

În acest caz însă, problema pentru Netanyahu ar fi că o atare decizie ar submina anii de eforturi de normalizare a relațiilor Israelului cu lumea arabă în cadrul Acordurilor Abraham, acorduri pe care președintele american Donald Trump le consideră drept succesul de marcă al politicii externe în primul său mandat.

Netanyahu a promis un răspuns ferm la recunoașterea tot mai extinns a unui stat palestinian, iar anexarea totală sau parțială a Cisiordaniei ar fi cea mai puternică opțiune dintre opțiuni. Nu și singura.

Potrivit analiștilor, Israelul ar putea lua măsuri pentru a strâmtora și mai mult economia palestiniană. Sau ar putea reduce legăturile consulare cu Franța, un lider în efortul de recunoaștere a unui stat palestinian, potrivit unei persoane familiarizate cu situația.

Netanyahu a declarat duminică că va anunța un răspuns la întoarcerea de la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, care se desfășoară săptămâna aceasta la New York. „Fiți pe fază”, a spus el.

Pe măsură ce izolarea internațională a Israelului se adâncește, liderul israelian trebuie să pună în balanță unele lucruri: de pildî, dacă a pune capăt definitiv speranțelor palestiniene de a avea un stat merită sacrificarea relațiilor cu lumea arabă și, eventual, cu SUA.

Acordurile Abraham stabilesc relații diplomatice între Israel și mai multe țări arabe. Israelul a fost de acord să renunțe la o propunere de anexare a unor părți din Cisiordania ca o condiție pentru un acord cu Emiratele Arabe Unite.

Statele arabe au avertizat că o eventuală anexare riscă să submineze aceste acorduri sau cel puțin ar putea împiedica extinderea lor, ceea ce, la rândul său, ar afecta speranțele lui Trump de a-și consolida poziția de conciliator.

Presiune internațională asupra Israelului

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că va oferi un răspuns ferm la recunoașterea tot mai mare a unui stat palestinian.

Presiunea internațională asupra Israelului pentru a pune capăt războiului de doi ani din Gaza a crescut pe fondul intensificării atacurilor ce duc la moartea civililor și a înrăutățirii situației umanitare. O mare parte a teritoriului este distrus și este 65.000 de palestinieni au fost uciși, potrivit autorităților sanitare locale, care nu diferențiază între civili și combatanți.

Într-o mișcare care a arătat cât de profund a schimbat bilanțul uman al războiului atitudinile globale față de Israel, Australia, Canada și Marea Britanie au anunțat duminică că vor recunoaște oficial un stat palestinian, alăturându-se astfel unei inițiative conduse de Arabia Saudită și Franța.

Înainte de aceste declarații, apelurile la anexare au crescut în Israel din partea miniștrilor de dreapta și chiar a membrilor partidului Likud al lui Netanyahu.

„Suveranitatea nu este doar cel mai potrivit răspuns sionist, ci este pământul nostru, pământul strămoșilor noștri”, a scris Shlomo Karhi, ministrul comunicațiilor din Israel și membru al partidului Likud, într-o postare pe X Sunday. „Trebuie să declarăm astăzi - suveranitate deplină acum! Și să nu ne mulțumim cu mai puțin.”

Însuși Netanyahu a amplificat sprijinul pentru anexare. Confruntat cu alegeri dificile în 2019, el a obținut sprijin printr-o promisiune electorală de a anexa Valea Iordanului, o fâșie fertilă de pământ de-a lungul graniței Cisiordaniei și a Mării Moarte, care se află deja în mare parte sub control oficial israelian.

Sub conducerea lui Netanyahu, Israelul a extins constant construcția de așezări evreiești în Cisiordania, în timp ce guvernul său, având o poziție pronunțată de extremă dreapta, și-a afirmat un control sporit asupra securității și finanțelor zonei. Israelul a decis recent să continue cu un proiect controversat care ar izola comunități palestiniene cheie și ar complica perspectivele unui stat palestinian.

„Trebuie să continue să-și îmbuneze baza, iar discuțiile despre anexare sunt modalitatea de a face acest lucru”, a apreciat Josh Krasna, fost diplomat israelian, actualul director al Forumului pentru Cooperare Regională, (Israel) și profesor la Universitatea din New York. „Acum, trebuie fie să-și ducă la capăt amenințarea, fie să fie perceput dret cineva care nu își îndeplinește sarcinile.”

O linie roșie pentru statele arabe

Anexarea este văzută ca o linie roșie de către statele arabe. Dacă Israelul ar renunța la angajamentul de a nu anexa Cisiordania, Emiratele Arabe Unite, în special, s-ar confrunta cu întrebări dificile cu privire la motivele pentru care a continuat să își respecte partea din acord.

De-a lungul ultimilor doi ani de conflict, Emiratele Arabe Unite au servit drept o legătură crucială între Israel și lumea exterioară, menținând legăturile economice și diplomatice, precum zborurile internaționale atunci când alte țări nu o făceau. Anexarea ar putea duce la suspendarea legăturilor sau la alte degradări ale relației, spun analiștii politici.

Cred că Emiratele Arabe Unite au spus foarte clar că orice pas privind anexarea va provoca o criză între lumea arabă și Israel și, în principal, reprezintă un risc pentru Acordurile Abraham”, a declarat Michael Milshtein, fost ofițer superior în serviciile de informații militare israeliene și specialist în afaceri palestiniene la Universitatea din Tel Aviv.

Guvernele arabe au avertizat Israelul în mesaje diplomatice private că anexarea Cisiordaniei, fie ea totală sau parțială, ar avea consecințe precum degradarea relațiilor, potrivit oficialilor arabi.

Poziția SUA, un semn de întrebare

Cum ar putea reacționa SUA este însă mai puțin  clar. Un oficial de rang înalt al administrației a declarat că SUA sunt conștiente că Netanyahu va riposta împotriva recunoașterii suveranității palestiniene și probabil va sprijini răspunsul. Dacă poziția ar rămâne în picioare și în cazul în care Acordurile Abraham ar fi amenințate, este însă o întrebare, care are o mai mare greutate.

„Dacă s-ar întâmpla ceva cu acordurile – un eșec, o criză sau un colaps – cred că Trump ar fi foarte îngrijorat”, a spus Milshtein.

Avishay Ben Sasson-Gordis, lector în științe guvernamentale la Universitatea Harvard, care studiază relațiile civil-militare, a declarat că liniile roșii ale lui Trump nu sunt deocandată clare. Administrația sa i-a acordat lui Netanyahu mai multă libertate de acțiune decât cea a fostului președinte Joe Biden, dar simultat a exprimat ocazional frustrare față de deciziile unilaterale ale Israelului, cum ar fi atacul asupra oficialilor Hamas, la începutul acestei luni, în Qatar, un aliat cheie al SUA. În același timp, Netanyahu este presat de guvernul său de dreapta.

„Are o problemă acum, și anume că diferite componente ale coaliției sale ar putea decide să plece”, a spus Krasna. „Toate acestea s-au mai întâmplat, dar vin într-un moment foarte prost pentru el.”