Rezultate teste PISA. Comparaţie între anii 2009, 2012, 2015

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Este important să extragem din Raportul de 516 pagini cu rezultatele PISA 2015 cât mai multe evaluări care să ne permită să înţelegem etapa actuală din educaţia românească, comparativ cu alte state europene. Ne propunem să vedem cum au evoluat scorurile testelor PISA între 2009 şi 2015, pe ţări, şi cum stă România în această evoluţie.

Tabelul referitor la înţelegerea textelor citite

Primul tabel pe care-l discutăm se referă la performanţele elevilor cu vârste cuprinse între 15-16 ani, la înţelegerea textelor citite. Este analiza care a generat conceptul de „analfabetism funcţional”, adică situaţia în care elevii citesc, dar nu înţeleg ce citesc.

Scorurile sunt calculate pe 6 niveluri. Procentele elevilor care obţin punctaje sub nivelul doi (1.a, 1.b sau sub 1.b), reprezintă nivelul „analfabetismului funcţional”. Pe partea cealaltă, procentul de elevi cu scoruri peste nivelul 5 reprezintă tinerii excepţional pregătiţi.

Modul cum sunt alcătuiţi itemii de evaluare şi logica celor 6 niveluri sunt explicate în Raport, cine doreşte îl poate accesa cu uşurinţă, pentru a afla mai multe amănunte

Tabelul este ordonat descrescător după performanţele din 2015. Irlanda are o evoluţie foarte bună, la procentul de „analfabetism funcţional”: 22,9; 17,6; 13,5, în cei trei ani corespunzători testării PISA. Cum au procedat, se poate afla din documentaţiile elaborate de ministerul Educaţiei din Irlanda. Alte ţări au stagnat. Franţa: 27,5; 28,4; 28,6.

Rolul acestui efort impresionant realizat de OECD este şi acela de a oferi un schimb de bune practici între ţări, pentru a învăţa fiecare din experienţa, pozitivă sau negativă, a celorlalte.

comparatie pisa1

România este, ca de obicei, a doua din coadă: 40,8;  39,5; 42,9 procente de „analfabetism funcţional”. Ne salvează Bulgaria, de la ruşinosul ultim loc: 57,5; 53,1; 52,8.

De ce nu se ia nicio măsură pentru îndreptarea acestei situaţii nefericite, de ce nu se agită parlamentul, guvernul, ministerul Educaţiei, Inspectoratele Şcolare, rămâne un mister. Aceasta-i realitatea crudă pe care şefii noştri o acceptă fără nicio reacţie.

Tabelul cu evoluţia scorurilor la matematică

image

Câteva comentarii legate de itemii propuşi.

La nivelul 1, elevii pot răspunde la orice întrebare care se încadrează în contexte familiare, a cărei rezolvare nu necesită nici o altă informaţie decât cele prezentate şi expuse într-un mod explicit. Elevii sunt capabili să identifice informaţiile şi să aplice procedurile de rutină pe baza instrucţiunilor directe în situaţii explicite. Elevii pot executa acţiuni care aproape întotdeauna rezultă dintr-un stimul dat.

România are la această categorie de itemi „satisfacţia” că depăşeşte două ţări, nu una singură ca în cazul anterior. În plus, evoluţia scorurilor îi este favorabilă: 47; 40,8; 39,9. Probabil evoluţia pozitivă rezultă şi din schimbarea de optică a manualelor, culegerilor şi profesorilor, care preferă, la gimnaziu, probleme cu conţinut aplicativ şi interdisciplinar, exact ca la testele PISA.

La recenta evaluare pentru clasa a VI-a, structura subiectelor a fost copiată după modelul testelor PISA, un lucru foarte bun.

Elevii excepţionali se înscriu într-un procent de 3,3% în România, spre deosebire de Belgia, unde procentul similar este de 15,9%. Şi aici, procentul elevilor aflaţi sub nivelul 2 ar putea să caracterizeze „incapacitatea funcţională” de a rezolva probleme de viaţa cotidiană. Fiind vorba de sute de mii de elevi, nu se pune problema hazardului în  evaluare, ci mai degrabă a unei realităţi statistice ce nu poate fi contestată.

Logica testelor PISA este, în primul rând, schimbul de bune practici. Face ministerul Educaţiei, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, efortul de a studia experienţa ţărilor „câştigătoare” la aceste teste? Dacă au trecut 15 ani fără nicio reacţie, în mod sigur nu interesează pe nimeni aceste rezultate.

Tabelul la ştiinţe

Structura subiectelor este aceeaşi, pe şase niveluri de evaluare. Ca şi la matematică, diferenţa esenţială faţă de sistemul nostru de învăţământ este aceea că se pune accent pe dimensiunile aplicativ-practică şi interdisiplinară, care la noi lipsesc cu desăvârşire din curriculumul şcolar.

comparatie pisa3

La acest capitol am fost depăşiţi şi de Bulgaria, dar nu suntem pe ultimul loc pentru că am reuşit să întrecem Cipru. Mare „satisfacţie”!

Şi aici evoluţia este pozitivă pentru România: 41,4; 37,3; 38,5, asta dacă putem fi mândri de locul 27 din 28 de ţări. Grecia, pe poziţia 25, este la distanţă mare de noi: 25,3 Grecia, faţă de 42,4 România.

În toate cele trei domenii analizate, România se află la distanţă mare în comparaţie cu media europeană. Astfel, 42,9% dintre elevi sunt „analfabeţi funcţionali”, faţă de o medie de 29,1%; la matematică, ponderea este de 39,9% elevi care nu se descurcă, faţă de o medie de 24,4%; iar ponderea de elevi foarte slab pregătiţi în domeniul ştiinţe este de 38,5% în raport cu media europeană de 23,1%.

Şi subiectele (itemii) de la testele PISA pot fi aflate de pe site-ul OECD, pentru cine doreşte să-şi facă o imagine mai precisă.

Prin compararea cifrelor din tabele, sunt convins ca majoritatea cititorilor interesaţi de soarta învăţământului românesc va trage şi alte concluzii, necuprinse în acest articol.

P.S. Mulţumesc dnei Dr. Oana Lupu pentru sprijinul acordat.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite