„Minunile“ de la Bacalaureat. Avem şcoli foarte bune şi elevi de elită unde nu te aştepţi?
0Să ne înţelegem de la început. Exemplele de mai jos, bazate pe documentele comisiilor de BAC, nu au conotaţie negativă, apriori. Doar că trezesc mirarea, dacă nu chiar suspiciuni. Sunt alte zeci de localităţi în ţară, de aceeaşi mărime sau chiar mai mari, care nu se pot mândri nici pe departe cu asemenea rezultate la BAC, ilustrate în exemplele ce urmează.
Una e să ai mai multe licee într-o localitate, iar la Colegiu (Colegiile Naţionale) să se regăsească cei mai buni elevi din oraş, şi alta să ai un singur liceu în oraş şi rezultatele sale să fie de Colegiu Naţional.
Situaţie cel puţin stranie
Adică toţi elevii din oraş sunt extrem de bine pregătiţi, fără probleme generate de sărăcie, de situaţia familiilor, de resursele şi înclinaţiile lor. Toţi elevii au înclinaţii teoretice, numai buni să meargă la facultate!
Una din două. Ori liceele respective au descoperit reţeta prin care transformă elevii în elita ţării, ori e ceva necurat la mijloc. Trebuie clarificat.
Iar clarificarea poate veni doar prin recorectarea tezelor sub supravegherea Corpului de Control al Ministrului Educaţiei.
Dacă nu sunt teze identice (mai ales la proba de Limba şi Literatura Română, unde au fost subiecte ce impuneau contribuţii personale) sau cu semne clare de fraudă, foarte bine, felicitări liceelor respective. Să ne spună şi nouă ce metode folosesc să ajungă la asemenea rezultate.
Dacă însă nu este aşa, să răspundă, inclusiv penal, cei care au permis falsificarea examenului de BAC.
Eu le doresc să se afle în prima situaţie, şi aş fi curios de schimbul de bune practici care ar urma, generat de acest articol.
Iată, mai pe larg, situaţia din oraşul Comăneşti, judeţul Bacău, judeţ fruntaş pe ţara la rezultatele de la BAC. Un orăşel cu sub 20.000 de locuitori, fostă zonă industrială a ţării.
Aici avem un singur liceu, Colegiul Tehnic „DIMITRIE GHIKA“.
Rezultatele de la examenul de BAC 2016 sunt următoarele:
Elevi prezenţi la examen: 220. Elevi reuşiţi: 174 (79%)
Elevi cu medii între 8-10: 102 (46%)! Este un procent cu care nu se pot lăuda Colegii Naţionale din oraşe mari, pentru că arată o pregătire excepţională pentru aproape jumătate dintre elevi!
La proba de „Limba şi Literatura Română”: 4 note de 10; 53 (24%) note între 9 şi 10; 99 (45%) note între 8 şi 10.
La proba de „matematică”: 76 (34%) note între 8 şi 10.
La proba de „Anatomie şi fiziologie umană, genetică şi ecologie umană”, rezultatele sunt şi mai spectaculoase: 11 note de 10 şi 22 de note peste 9, ceea ce reprezintă 33% din mediile peste 8. Cei 33% cu note peste 9 se pot prezenta la facultatea de medicină fără nici o problemă!
La istorie, 31 de elevi (30%), au note între 8 şi 10.
Situaţia generală este sintetizată în următorul tabel:
Comăneşti, judeţul Bacău
Încă odată. Dacă această situaţie este cea reală, fără „intervenţii” exterioare examenului, felicitări! Dacă nu, să plătească cei care nu şi-au făcut datoria.
Un alt exemplu, oraşul Gherla, judeţul Cluj.
Situaţia generală:
Aproape toţi elevii din Gherla (81%) sunt buni teoreticieni, au învăţat integrale, derivate, fizica cuantică, teorie şi istorie literară etc.
Meseriaşi nu avem aproape deloc. Doar 10 elevi promovaţi la Liceul Tehnologic.
Unde se vor angaja aceşti „teoreticieni”, greu de spus. Să meargă toţi la facultate, la Cluj sau în altă parte, ar însemna ca familiile lor să şi dispună de resursele necesare, iar elevii de cunoştinţele teoretice corespunzătoare.
Un bun exerciţiu ar fi ca liceele teoretice respective să deţină o evidenţă asupra inserţiei în piaţa muncii a absolvenţilor lor. Din păcate, în România nu se practică aşa ceva.
Altă situaţie.
Oraşul Tg. Ocna, judeţul Bacău
Şi în acest caz se constată depopularea, până la dispariţie, a liceelor tehnologice. Bine ar fi să avem, în loc, şcoli profesionale, dar e puţin probabil.
Regăsim acelaşi procent de promovaţi, foarte mare, şi acelasi procent de elevi foarte buni, cu medii între 8 şi 10.
Moineşti, judeţul Bacău
Acelaşi rezultat de reuşiţi, aproape 80%. Parcă s-au vorbit să obţină toate acelaşi procent! Mai mult, 55% au medii între 8-10, pot face oricând studii superioare, ar fi păcat să nu meargă toţi la facultate.
Iată, pentru comparaţie, Liceul Teoretic Drăgăneşti-Olt, judeţul Olt, localitate comparabilă ca număr de locuitori.
Drăgăneşti-Olt, judeţul Olt
Un alt exemplu de liceu „normal”. Liceul „Borşa”, din Borşa, judetul Maramureş. Singurul liceu din oraşul de 27.000 de locuitori, mai mulţi locuitori, comparativ cu Comăneşti.
Borşa, judeţul Maramureş
Concluzii
Astfel de analize se pot face, aprofundat şi la nivelul întregii ţări, doar la Ministerul Educaţiei.
Pot exista cazuri şi mai „speciale”, în sens bun sau în sens negativ.
Probleme rămase nerezolvate: depopularea liceelor tehnologice, unele cu procent de promovare ZERO. N-am văzut o analiză extinsă, de ce această situaţie şi până unde mergem în ritmul acesta.
De ce părinţii şi elevii văd în liceele teoretice o şansă mai bună de reuşită în viaţă? Unde este orientarea şcolară şi profesională? E sublimă, dar nu există! Ne transformăm într-o ţară de „teoreticieni”? Şi unde muncim cu o astfel de pregătire, populaţia studenţească s-a înjumătăţit şi ea în ultimii ani.
Să ignorăm toate aceste probleme este cel mai rău.
Cel mai bun lucru de iniţiat din partea autorităţii este formarea unei comisii de experţi independenţi care să analizeze această situaţie, aşa cum se întâmplă în ţări evoluate în domeniul educaţiei şi formării profesionale.