Contre pe modificările la Legea Educaţiei între minister şi sindicate
0
Ordonanţa de urgenţă care a modificat Legea Educaţiei stipulează, printre altele, că se va putea organiza a treia sesiune de Bacalaureat şi meditaţii instituţionalizate la liceu pentru cei care au picat Bac-ul. Profesorii salută toate aceste modificări, dar le amintesc guvernanţilor că salariile din învăţământ au rămas aceleaşi şi birocraţia este la fel de mare, ca atare nu se schimbă acolo unde doare.
Ministerul Educaţiei arată într-un comunicat de presă că, prin ordonanţa publicată marţi în Monitorul Oficial, au fost corectate o serie de erori şi de prevederi insuficient de bine fundamentate din Legea Educaţiei.
Ministerul a enumerat principalele modificări, printre care se regăsesc posibilitatea organizării celei de-a treia sesiuni a examenului de Bacalaureat şi meditaţiile instituţionalizate pentru a pregăti absolvenţii de clasa a XII-a, care nu au promovat Bacalaureatul.
Meditaţiile pot fi organizate în licee sau instituţii de învăţământ superior. Pentru prima dată li se acordă sprijin concret acestor elevi, iar plata profesorilor va putea fi asigurată fie din finanţarea de bază, fie din alte surse de finanţare, precum programe pe fonduri structurale accesate de minister.
O altă modificare este posibilitatea prelungirii învăţământului profesional, peste limita de 3 ani, dacă agentul economic organizator al programului consideră necesară această măsură. O asemenea situaţie va fi reglementată printr-un ordin de ministru referitor la structura planului de învăţământ.
De acum încolo, învăţământul postliceal poate fi organizat în şcoli postliceale sau colegii postliceale, în cadrul liceelor cu personalitate juridică sau în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate.
"A doua şansă" din clasa zero până la clasa a X-a
Programul „A doua şansă”, adresat persoanelor care nu au frecventat şcoala sau care au abandonat şcoala şi au depăşit limita de vârstă pentru încadrarea în învăţământul obligatoriu, se extinde pe toate nivelurile de învăţământ preuniversitar obligatoriu, nu doar la nivel gimnazial.
De asemenea, elevii nu vor mai fi obligaţi să plătească pentru eliberarea actelor de studii.
În ceea ce-i priveşte pe profesori, norma didactică pentru cadrele didactice cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I şi cel din corpul profesorilor mentori, se poate reduce cu 2 ore, săptămânal (de la 18 la 16 ore), fără diminuarea salariului. În plus, anual, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, se realizează evaluarea personalului didactic de predare şi didactic auxiliar, în baza unei metodologii stabilite de Minister.
Titularizarea cadrelor didactice se face pe baza unui concurs organizat de inspectoratele şcolare, cu metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei.
Doctorat la frecvenţă redusă pentru studenţii angajaţi pe piaţa muncii
Studenţii care intră în sistemul de învăţământ superior românesc, în baza unor acorduri internaţionale, vor avea posibilitatea înmatriculării şi după 1 octombrie (se referă la cazuri excepţionale). Universitatea îşi va putea, astfel, suplimenta locurile cu până la 10% din capacitatea de şcolarizare. Precizam că o astfel de procedură există în toate universităţile din străinătate.
S-a reglementat existenţa doctoratului cu frecvenţă redusă. Această forma de învăţământ îi are în vedere pe doctoranzii care, în acelaşi timp, au un loc de muncă (în prezent, sunt mulţi doctoranzi în această situaţie) şi nu pot participa la toate activităţile didactice aferente, aşa cum o fac aceia de la locurile bugetate sau care beneficiază de burse. Precizăm că forma de învăţământ doctorat cu frecvenţă redusă există şi în universităţi celebre din Occident.
De asemenea, masteratul didactic va fi recunoscut în paralel cu modulele I şi II de Psihopedagogie.
În vederea creşterii performanţelor, instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa, singure sau prin asociere, societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii sau unităţi de învăţământ preuniversitar, cu aprobarea Senatului universităţilor şi în condiţiile legii.
Schimbările de la nivelul Consiliilor de administraţie ale şcolilor
De acum încolo, preşedintele Consiliului de Administraţie va fi directorul şcolii, iar la şedinţele consiliului vor fi invitaţi reprezentanţi ai sindicatelor şi dacă tematica o cere, vor fi prezenţi şi reprezentanţi ai elevilor.
În plus, deciziile pot fi luate şi în prezenţa a jumătate plus unu din membri, în acest caz fiind necesar votul a două treimi din membrii Consiliului de Administraţie. Ministerul Educaţiei precizează că această completare a legii a fost necesară ca urmare a faptului că în multe unităţi de învăţământ nu se putea constitui Consiliul de Administraţie, conform prevederilor iniţiale din Legea Educaţiei.
În ceea ce priveşte reglementarea numirii directorilor de către inspctorate, ministerul spune că formula prevăzută de Ordonanţă asigură un echilibru între corpul profesoral, Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ, autorităţile locale, reprezentanţii părinţilor şi inspectoratul şcolar.
Inspectoratul şcolar are obligaţia să coordoneze procesul de ocupare a posturilor de conducere, iar în comisie există numai un reprezentant al inspectoratului. Ceilalţi membri sunt desemnaţi de Consiliul profesoral, Consiliul de Administraţie al şcolii şi autorităţile locale. Aceasta formulă a fost discutată şi acceptată de toate părţile implicate, precizează ministerul.
Fondurile europene din educaţie, gestionate de autorităţi
În vederea accesării fondurilor europene, acolo unde autorităţile locale solicită, cluburile şi palatele copiilor pot trece, prin Hotărâre de Guvern, în administrarea acestora, ceea ce presupune ca toate cheltuielile de capital să revină autorităţilor locale.
Profesorii atrag atenţia că mai sunt probleme majore de rezolvat în sistem, cum ar fi salarizarea
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a trasmis într-un comunicat de presă că apreciază faptul că Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, prin care se rezolvă o parte din multiplele probleme cu care se confruntă sistemul de învăţământ preuniversitar, însă ea nu rezolvă problemele majore din educaţie, cum ar fi:
- salarizarea nemotivantă a personalului din învăţământ;
- posibilitatea de pensionare înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără diminuarea pensiei, aşa cum se întâmplă în ţările civilizate, pentru cadrele didactice a căror sănătate nu le permite să rămână la catedră până la împlinirea vârstei standard de pensionare;
- necesitatea elaborării unui Statut al personalului didactic;
- debirocratizarea sistemului de învăţământ;
- depolitizarea funcţiilor de conducere;
- reforma curriculară.
De acum încolo, preşedinţii consiliilor de administraţie din şcoli vor fi chiar directorii unităţii de învăţământ, în loc să se mai aleagă un preşedinte din rândul dascolilor, iar concursul de ocupare a funcţiilor de director şi de director-adjunct nu mai este organizat de Consiliul de administraţie al şcolii, ci direct de către inspectorat, potrivit ordonanţei de urgenţă prin care se modifică Legea Educaţiei.
DOCUMENT Doctorat la frecvenţă redusă. Cum se modifică Legea Educaţiei în universitar
Persoanele fizice pot să înfiinţeze universităţi particulare, iar de acum încolo, se vor putea face studii doctorale la facultăţile cu frecvenţă redusă, potrivit unei ordonanţe de urgenţă prin care se modifică Legea Educaţiei.
Noi modificări ale Legii Educaţiei Naţionale (I)
Este vorba de a patra OUG, de modificare a Legii Educaţiei Naţionale (LEN), care nu mai lasă mare lucru din substanţa, ideile şi principiile legii elaborate în guvernarea Boc, lege lăudată atât la Bruxelles cât şi de către mediile profesionale conştiente din ţară.
Se încarcă comentariile...
