Bacalaureat 2015 la final. Observaţii asupra rezultatelor

Spre deosebire de alţi ani, Ministerul Educaţiei ne pune la dispoziţie o avalanşă de date statistice, nu mai puţin de 68 de pagini. Este greu de descifrat realitatea într-o astfel de avalanşa de informaţii, unele alese selectiv. Să încercăm, totuşi. Secretul acestei prezentări de date despre bacalaureat  îl reprezintă numărul total de elevi înscrişi în clasa a XII-a şi a XIII-a seral, la începutul anului şcolar 2014-2015.

Totuşi, din informaţia “din totalul absolvenţilor de clasa a XII-a din promoţia curentă, înmatriculaţi în unităţile de învăţământ la începutul anului şcolar 2014-2015, 76,9% s-au înscris şi au participat la examenul de Bacalaureat din această sesiune”, se poate calcula numărul elevilor existenţi în clasa a XII-a.

Cum din promoţia curentă s-au prezentat la examen 137.481, adică 76,9%, dintr-un calcul simplu rezultă că în clasa a XII-a au fost înscrişi 178.778 elevi.

Seralul nu apare în niciun fel în această statistică, aşa că îl apoximăm la 4.000 de elevi, adăugaţi la cei 178.778, dă un număr total rotunjit de 183.000 elevi în clasa a XII-a şi a XIII-a seral.

Dintre aceştia au luat bacalaureatul 102.047 elevi, adică 55,7% procent de promovare, şi nu 67,9% cât se laudă ministerul, şi asta în condiţiile în care subiectele au fost net mai uşoare, comparativ cu anii precedenţi.

După apariţia scandalurilor de fraudă la acest examen, unele descoperite chiar de minister, altele de procurori, apreciez că procentul real de promovare este sub 50%, diferenţa până la 55,7% poate fi pusă foarte bine pe seama fraudelor.

În favoarea acestui argument vine şi procentul de promovare din judeţul Giurgiu, 37,33%, care comparat cu acela de la Cluj, 83,42% ne arată o promovare de de 2,2 ori mai mică.

Explicaţia poate fi următoarea. Cu o lună în urmă, 64 de profesori, directori şi inspectori din judeţul Giurgiu au fost trimişi în judecată pentru fraude la bacalaureatul din 2013, astfel încât anul acesta le-a tecut cheful de a mai frauda examenul de bacalaureat.

Probabil că dacă şi în alte judeţe s-ar fi întâmplat la fel, un examen curat, aşa cum a a fost cel din judeţul Giurgiu, ne-ar fi dus la procente cuprinde între 40-60%, cu o medie de promovare estimată, cum spunem, la 50% sau mai mică.

Aceasta-i realitatea, pe care, de 20 de ani, o acoperim cu minciună, ipocrizie şi mistificare.

Diferenţe între judeţe, de până de două ori mai mari (Teleorman-44,31%, Giurgiu-37,33%, Ilfov-41,9%, iar pe de altă parte Cluj-83,42%, Brasov-80,53%, Bacau-79,97%) încalcă legile statisticii, fiind vorba de zeci de mii de subiecţi. Că doar nu s-au adunat în judeţele cu procentele mari cei mai buni elevi şi profesori, iar în celelalte, cei mai slabi şi dezinteresaţi.

Alte exemple: Constanta-56,56%, iar judeţul alăturat, Braila-79,11%, cu aproape 23 de puncte procentuale mai mult. Cine poate crede că în Brăila examenul a fost cinstit?

Şi în Bucureşti există astfel de discrepanţe. Între sectorul 1, cu licee de “fiţe”, 77,44% promovare, iar sectorul 6, sector “muncitoresc”, 57,08%, există o diferenţă de 20 de puncte procentuale.

Că părinţii din sectorul 1 sunt mai bogaţi, îşi permit meditaţii, iar cei din sectorul 6 nu, ar putea fi o explicaţie. Consecinţa imediată este, însă, că fără meditaţii elevii n-ar face faţă unui examen de bacalaureat cu subiecte, totuşi, modeste.

Iată câteva exemple din Oneşti,  judeţul Bacău, judeţ fruntaş.

Colegiul Naţional, “Dimitrie Cantemir”,  98,99% procent de promovare.

Colegiul Naţional, “Grigore Moisil”, 97,67%

Liceul Teologic, “Fericitul Ieremia”, 86,67%

Colegiul Tehnic, “Gheorghe Asachi”, 73,6%

Oraşul Oneşti are doar elevi geniali, dacă este să ne luăm după procentele de promovare la bacalaureat!

Aceeaşi situaţie în oraşul Moineşti.

Liceul Teoretic “Spiru Haret”, 92,38% promovare

Colegiul Tehnic “Grigore Cobalcescu”, 82,26%

Încă un orăşel având  elevi geniali!

LICEUL TEORETIC 'ION CODRU DRĂGUŞANU' VICTORIA, Braşov, avem şi aici procent de promovare de 100%!

Dacă ministrul Educaţiei vrea să fie corect până la capăt, să dispună recorectarea tezelor din cele două oraşe (nu sunt multe), mai ales la limba şi literatura română, cu tezele ordonate, de data aceasta, în ordine alfabetică, care corespunde cu ordinea din sălile de clasă.

Este foarte uşor de depistat tezele identice, pentru că la această disciplină subiectele au avut un grad ridicat de personalizare,  presupuneau contribuţii personale.

Mai gravă este situaţia la filiera tehnologică.

Procentul candidaţilor reuşiţi: 21,5% în urban şi 32,9% în rural. Doar unul din cinci elevi a reuşit în urban.

Ne putem permite un astfel de procent, un randament de 21%? Câţi bani aruncaţi pe fereastră din taxele şi impozitele contribuabililor români? De ce nu sunt transformate o parte din liceele tehnologice în şcoli profesionale?

Tot aici este de discutat despre liceele cu promovare ZERO, sau sub 15%.

Din statistica ministerului lipseşte acest capitol important, informaţiile sunt furnizate selectiv.

Deşi există o ierarhie a liceelor pe judeţe, la Bucureşti sunt listate 49 licee din 130, până la procentul 89,47%. Cine nu cunoaşte situaţia exactă, sau nu răsfoieşte site-ul Bacalaureat 2015, rămâne cu impresia că şi Bucureştiul are doar elevi geniali.

Liceul Teoretic “Victoria” din sectorul 2, are 3 candidaţi reuşiţi din 22 înscrişi, adică 13%. 

Din unele informaţii de presă ar exista circa 65 de licee cu ZERO promovare şi, posibil, peste 100 cu promovare sub 15%. Şi nu de ieri de azi, ci de ani de zile.

Plătim din taxele şi impozitele românilor licee cu randamant ZERO. De ce nu pot fi trasformate în şcoli profesionale? Pentru a fi protejate interesele directorilor şi profesorilor, care ar rămâne fără norme didactice. Dar interesul naţional şi cel financiar nu sunt mai importante?

Câteva date privind contestaţiile.

Trecem peste erorile de transcriere,  de exemplu 1 în loc de 10, şi să vedem situaţia de la limba şi literatura română.

Din cele 50.500 contestaţii depuse, 22.637 au fost la limba şi literatura română, din care admise 11.453, circa jumătate. Acestora le-a fost mărită media după recorectare, şi cu 2-3 puncte.

Nu se spune o vorbă despre medii micşorate, la recorectare. Probabil nu există. Numărul de contestaţii este foarte mare, arată neîncrederea elevilor în calitatea corectorilor.

Profesorii care au dat un număr mare de “rateuri”, au păţit ceva? Apoape sigur nu.

În concluzie

Nu părăsim obiceiul de a mistifica cifrele, pentru ascunderea realităţii.

Să te lauzi cu un procent mare de promovare, când 45.500 elevi nici nu s-au prezentat la examen, este un exemplu de iresponsabilitate.

Diferenţele prea mari între judeţe şi şcoli ar impune un control post-factum, pentru a vedea unde s-au făcut fraude.

Ministerul Educaţiei nu trebuie să aştepte ca justiţia să-i facă ordine în propria bătătură, să lase minciuna şi mistificarea şi să analizeze rezultatele cu seriozitate şi să ia măsuri acolo unde se impun.

Altfel, şi la anul şi peste mulţi ani vom avea aceeaşi situaţie la bacalaureat.

Tinerii deja au început să fugă de şcoală şi de examene, şi din motivul că acele competenţe câştigate în şcoală, dacă le-au obţinut, nu-i ajută să intre în piaţa muncii, unde angajatorii cer cu totul alte competenţe.