VIDEO DEZBATERE Cine ar trebui să decidă soarta exploatării resurselor naturale: localnicii sau Guvernul?
0Patru studenţi şi oratori premiaţi naţional şi internaţional au discutat miercuri, la Adevărul Live, despre acordul comunităţii locale în zonele unde au loc exploatări ale resurselor naturale, este sau nu obligatoriu pentru Guvern, în cadrul seriei de dezbateri ”ca la carte”, în care promovăm rolul important al discuţiilor argumentate pe marile teme care frământă ţara.
”Exploatarea resurselor naturale ar trebui sau nu să se facă doar cu acordul comunităţii pe teritoriul căreia este amplasată exploatarea?”.
Aceasta este tema exerciţiului democratic de dezbatere care a avut loc miercuri, la Adevărul LIVE, în contextul în care cele două proiecte privind exploatarea resurselor naturale ale ţării, Roşia Montană şi gazele de şist, au generat ample proteste de stradă în ultima vreme, în toată ţara.
”Aşii în oratorie” care au dezbătut această temă sunt Laura Drăgoi, studentă în anul II la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, ASE, şi debater de cinci ani, Cristina Badea, studentă în anul I la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, cu patru ani de dezbateri în spate, Mihai Oprea, student la Facultatea de Marketing din cadrul ASE, cu o experienţă tot de patru ani în dezbateri, şi Cătălin- Radu Barbu, student în anul III la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, tânăr care a ajuns şi în sferturile de finală ale” International Debate Academy Slovenia” în 2011.
Dezbaterea a fost moderată de Emi Beteringhe, preşedintele Asociaţiei Române de Dezbateri, Oratorie şi Retorică (ARDOR) Muntenia.
PARTICIPĂ LA DEZBATERE şi urmăreşte-ne în modulul Adevărul Live
Emil Beteringhe: Aceste dezbateri fac parte integrantă din procesul de decizie în spaţiul anglo-saxon, sperăm să ajungem şi noi la acest nivel. Noi credem că este nevoie de astfel de dezbateri pe subiectele controversate, de interes major, aşa cum este subiectul exploatării resurselor naturale ale ţării, tocmai de aceea am ales această temă, pentru că este un subiect controversat care necesită dezbateri cu argumente, nu pe criterii emoţionale.
Cristina (echipa afirmatoare): Deciziile trebuie să fie în mâna comunităţii locale, printr-un referendum însă nu local, ci regional, iar în final, daca se votează da, Guvernul poate să negocieze în continuare contractul cu firma respectivă. Populaţia direct afectată trebuie să fie cea care trebuie să decidă. Noi discutăm despre Roşia Montană, de exemplu, iar astfel de situaţii au fost identificate la nivel internaţional. În Brazilia, se construia un baraj, iar guvermul nu a luat deciziile cerând părerea populaţiei, iar o comisie interamericană din 2011 i-a obligat să-i consulte pe localnici. În general, guvernelor nu prea le pasă de ce zic oamenii, consideră că au în vedere binele tuturor, deşi ei sunt cel mai afectaţi. Un alt exemplu, o mină din Papua Noua Guinee, în 1999, s-a pus în aplicare construcţia unui baraj, pentru exploatarea cuprului, acolo a fost un mare accident, comunitatea locală afectată a dat în judecată statul şi au plătit despăgubiri de miliarde de euro pe care le-au plătit localnicilor, aşa că trebuie luată în vedere comunitatea locală, să nu aibă repercusiuni în 25 de ani.
Laura (echipa negatoare): Ceea ce s-a întâmplat acolo a fost din cauza unui cutremur, nu din cauza exploatărilor.
Cristina: Localnicii pot fi relocaţi, altfel sunt afectaţi. Într-o democraţie, decizia ar trebui să fie cât mai aproape de populaţie.
Cât despre lobby-ul făcut, e mult mai uşor să convingi un Guvern să semnezi un contract, însă la nivel de comunitate locală trebuie să-i convingi că sunt mai importante avantajele economice decât efectele asupra mediului, de exemplu. Populaţia ar trebui să aibă dreptul de a decide printr-un referendum.
Laura: Guvernului trebuie să-i pese, pentru că el va fi tras la răspundere şi ca atare ei trebuie să fie răspunzători. Cât despre faptul că oamenii nu sunt de acord, aici nu e adevărat. Oamenii sunt de acord, pentru că cei de acolo sunt specializaţi, ei au fost mineri şi ca atare vor fi de acord ca o corporaţie să vină să le ofere locuri de muncă, acolo rata şomajului e 80%, deci vor fi predispuşi să accepte această ofertă.
Cristina: La Roşia Montană nu vor fi angajaţi ca mineri, pentru că este altă procedură de exploatare.
Laura: Oricum mina trebuie reconstruită, se vor aduce materiale, ei vor fi învăţaţi să facă munca respectică şi vor fi angajaţi acolo.
Guvernul are o viziune macro şi decizia trebuie centralizată. Motivele lipsă de informare şi de tranparenţă, deci nu are legătură cu decizia în sine, ar trebuie consultată populaţia şi este nevoie şi de transparenţă, însă decizia trebuie să aparţină unui alt for. Populatia locală poate fi consultată prin referendum, însă nu are expertiza necesară să ia o decizie, oricât de informaţi ar fi.
E democratic, pentru că resursele aparţin întregii populaţii, iar Guvernul e încredinţat prin vot să ia deciziile. Este eficient pentru că Guvernul poate negocia mai bine un contract, are informaţii macro, care sunt şansele investiţiei, care trebuie să fie termenii negociaţi, pot discuta cu specialişti.
Oamenii de acolo ar putea lua o decizie doar pentru bunăstarea lor, iar aici este vorba de o investiţie care are efecte macro, la nivel naţional.
Cătălin (echipa afirmatoare): Legitimatatea este dată de populaţia din acea zonă, pentru că este afectată direct. Oamenii de acolo sunt raţionali şi pot vedea avantajele şi dezavantajele unui astfel de proiect. Ei pot vedea dacă poate exista un dezastru în zonă. Ei ar trebui să aibă un fel de veto.
În statele vestice, ONG-urile fac lobby rezonabil, legal, ele ridică probleme ecologice destul de importante peste care statele totuşi au trecut, deci şi acolo guvernele au trecut peste această opinie a comunităţilor locale, reprezentante de ONG-uri. Asta se întâmplă şi în China şi nu vrem să ne apropiem de un asemenea model, trebuie să urmăm modelul democratic.
Mihai (echipa negatoare): Roşia Montană are un efect macro, la nivel naţional şi statul tocmai asta face, pentru că are capacitatea de a face o astfel de analiză macroscopică. Statul este primul care primeşte informaţiile şi are cel mai mare acces la informaţii şi poate lua o decizie obiectivă privind semnarea sau nu a unui contract de exploatare. Oamenii de acolo gândesc la nivel local. În plus, încrederea investitorilor ar creşte, iar protestele din ultima vreme au scăzut această încredere. Mai degrabă este legitim să intervină statul acolo.
Discursuri conclusive:
Laura: Decizia centrală nu poate fi diseminată către populaţie în timp util, având în vedere aspectele foarte tehnice, ele pot fi înţelese mai degrabă de specialişti. Resursele aparţin tuturor, deci trebuie o decizie democratică, acordăm încredere Guvernului ales. Oamenii trebuie să ştie, dar decizia finală aparţine Guvernului.
Cristina: Nu avem garanţia că statul poate lua o decizie bună pentru toată lumea.
”Exploatarea resurselor naturale ar trebui sau nu să se facă doar cu acordul comunităţii pe teritoriul căreia este amplasată exploatarea?”.
Aceasta este tema exerciţiului democratic de dezbatere de astăzi, de la Adevărul LIVE, începând cu ora 13.00, în contextul în care cele două proiecte privind exploatarea resurselor naturale ale ţării, Roşia Montană şi gazele de şist, au generat ample proteste de stradă în ultima vreme, în toată ţara.
”Aşii în oratorie” care vor veni să dezbată ”ca la carte” această temă sunt Laura Drăgoi, studentă în anul II la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, ASE, şi debater de cinci ani, Cristina Badea, studentă în anul I la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, cu patru ani de dezbateri în spate, Mihai Oprea, student la Facultatea de Marketing din cadrul ASE, cu o experienţă tot de patru ani în dezbateri, şi Cătălin- Radu Barbu, student în anul III la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, tânăr care a ajuns şi în sferturile de finală ale” International Debate Academy Slovenia” în 2011.
Dezbaterea va fi moderată de Emi Beteringhe, preşedintele Asociaţiei Române de Dezbateri, Oratorie şi Retorică (ARDOR) Muntenia.
Prezentarea echipelor de debateri:
Laura Dragoi – Studentă în anul II la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, ASE. Implicată în mişcarea de dezbateri de cinci ani. Ca debater, a fost de două ori membră a echipei naţionale pentru Campionatul Mondial de Dezbateri Academice pentru elevi de liceu şi campioana ARGO Open 2012. Face parte din echipa de traineri ARGO (Asociaţia Română pentru Gândire şi Oratorie) de peste un an.
Cristina Badea - Studentă în anul I la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti. Are experienţă de patru ani în domeniul dezbaterilor academice de liceu. A avut rezultate la competiţii atât cu echipa (vice-campioană la Forumul Naţional de Dezbateri Academice 2012, dublu-campioană ARGO Open 2012 şi 2013, dublu-campioană FIAT!Debate 2012 şi 2013, locul I la Saint George City of Debate), cât şi la individual, obţinând premii precum locul I la Racoviţă Open 2012, locul II la ARGO Open 2012 Şi 2013 şi locul III la FIAT! Debate 2012 şi 2013. O altă performanţă este participarea de două ori la Campionatul Mondial WSDC 2012 şi 2013, alături de echipa naţională, unde România a ocupat locul III în topul ţărilor non-vorbitoare de limba engleză.
Mihai Oprea - Student la Facultatea de Marketing din cadrul ASE. Are o experienţă de patru ani în dezbateri. A participat la numeroase competiţii naţionale şi internaţionale. Face parte din echipa de traineri ARGO.
Cătălin- Radu Barbu - Student în anul III la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti. În topul celor mai importante realizări în ceea ce priveşte activitatea în domeniul debate-ului intră dubla selecţie în echipa României pentru Campionatul Mondial de Dezbateri Academice pentru liceu în 2010 respectiv 2011 şi locul 2 în clasamentul English as a Foreign Language (EFL) cu echipa în 2010, câştigarea “Forumului Naţional pentru dezbateri academice” în 2010, participarea în finala “Turneului Campionilor” 2013, precum şi participarea în sferturile de finală ale ”International Debate Academy Slovenia” în 2011.
Cum ar dezbate americanii sau englezii, care stăpânesc de ani de zile tehnica oratoriei, cea mai arzătoare temă din această perioadă: problema câinilor maidanezi şi cât de justificată este eutanasierea? Adevărul LIVE vă oferă un exemplu de dezbatere „ca la carte“, pusă în scenă de câştigătorii campionatului naţional de debate de anul acesta.
UPDATE Ponta, primit cu proteste la Casa Alba
Premierul Victor Ponta a fost întâmpinat cu proteste, marţi, la intrarea în Casa Albă, unde a avut o întrevedere cu vicepreşedintele american Joe Biden, transmite Mediafax. Un mic grup de persoane a afişat pancarte împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană ca şi împotriva exploatării gazelor de şist.
Gazele de şist încing spiritele şi între europarlamentarii români
Eurodeputatul PSD Daciana Sarbu a criticat dur, în plenul PE de la Strasbourg, europarlamentarii PDL, care au refuzat să sprijine impunerea celor mai înalte standarde de protejare a mediului în privinţa gazelor de şist, deşi în ţară susţine cauza protestelor împotriva gazelor de şist.
ANTIŞISTUL Cum se infiltrează Biserica, pe şest, la protestele anti-şist
Biserica Ortodoxă Română (BOR) a devenit unul dintre principalii jucători în problema explorării pentru gaze de şist. Deşi, oficial, instituţia nu a prezentat până acum un punct de vedere, în realitate, a dezvoltat o adevărată structură, condusă şi de preoţi, prin care incită spiritele în stradă.
Bucureştenii care contestă proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană au ieşit, din nou, duminică, în stradă, pentru a-şi striga nemulţumirea. Protestul a început în Piaţa Universităţii, acolo unde la ora 16.00 au ajuns primii manifestanţi.
Se încarcă comentariile...
