Ultimii 10 ani, adică 2007-2017. Începând cu anul 2007 au absolvit liceul elevii intraţi în clasa a IX-a după anul  2003. Anul în care Ecaterina Andronescu a desfiinţat şcoala profesională şi toţi elevii au intrat la liceu sau la Şcoala de Arte şi Meserii, dar cu finalitate tot la Bacalaureat (în 2009 a fost desfiinţată şi Şcoala de Arte şi Meserii). În filiera tehnologică, elevii intraţi la liceu cu 2, 3, 4 erau obligaţi la întreite sarcini de învăţare: curricula teoretică generală, curricula teoretică tehnică şi instruirea practică. Şi atunci, cum să facă faţă la atâtea discipline şi să mai ia şi Bacul? Locul lor era la şcoala profesională, tocmai desfiinţată. Dincolo de lipsa de orientare profesională, de dorinţele părinţilor, elevii nici nu aveau ce să aleagă. Atât liceul cât şi Şcoala de Arte şi Meserii îi duceau pe elevi în Bacalaureat, fără ca aceştia să fie capabili să înveţe lucruri complicate, cerute la Bac: integrale, derivate, fizică cuantică, teorie literară. Şi atunci, cine este de vină pentru situaţia dramatică descrisă de ministrul Pop?

Pentru comparaţie, situaţia din Germania.  La noi, 20% din tinerii români se înscriu la şcoala profesională.  În Germania 70% se duc spre o şcoală profesională, pentru că au în faţă toate variantele deschise: au un anumit statut, învaţă o meserie, au o sursă de venituri, iar a avea o meserie este un lucru acceptat social. Ulterior, dacă simt nevoia, angajaţii se pot înscrie la bacalaureat, pot urma chiar şi o facultate tehnică şi pot ajunge ajunge director de companie pe această rută educaţională profesională.

Ce vrea ministrul Pop acum? Să simplifice considerabil programele şcolare de la filiera tehnologică dar şi materia cerută la Bac. Cu un astfel de parcurs, şi cu un astfel de Bacalaureat, mai pot avea acces elevii la facultate? Accesul la facultate presupune cunoştinţe aprofundate căpătate în liceu, altfel nu pot face conexiunile la cursurile universitare. Dacă nu ar avea acces la facultate, de ce să mai dea Bacalaureatul elevii din filiera tehnologică? Nu ar fi suficient un certificat de competenţe profesionale?

O informaţie din Braşov. Reprezentanţii companiilor germane din zonă  spun că au oprit orice investiţie în extinderea capacităţilor de producţie, pentru că nu găsesc angajaţi potriviţi. Nici măcar pachetele cu beneficii pe lângă salariu şi deschiderea unei şcoli profesionale nu au putut rezolva criza specialiştilor.

Şi atunci, care ar fi soluţia în această situaţie complicată care frânează investiţiile la noi în ţară? După 28 de ani de politici publice greşite în domeniul educaţiei şi formării profesionale, soluţia optimă ar fi următoarea:

  1. Transformarea grupurilor şcolare care au sub 50% promovare la Bac în şcoli profesionale.

  2. Revizuirea legislaţiei referitoare la şcoala profesională, pentru a fi mai uşor de înfiinţat clasele, investiţii masive in Şcolile Profesionale, burse dublate pentru elevii care aleg să meargă la Şcoala Profesională. Ţinta ar fi 60-70% dintre elevi la Şcoala Profesională, în decurs de 10 ani.

  3. Examen de admitere la liceele teoretice şi la cele tehnologice rămase.

  4. Înfiinţarea filierei Liceu Profesional, pentru meserii pretenţioase, fără examen de Bacalaureat, şi cu accent pe instruirea practică şi curricula teoretică tehnică.

  5. Utilizarea formării de scurtă şi medie durată, pentru meserii nepretenţioase.

  6. Bacalaureatul la fel ca în prezent pentru filierele teoretică şi tehnologică, cu acces la facultate.

Orice alte improvizaţii vor distruge în continuare învăţământul românesc, cum s-a întâmplat până în prezent, cu consecinţe negative în piaţa muncii.