100.000 de noi locuri de muncă. Urgenţa măsurilor pentru tineri

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Este consensualizat în literatura de specialitate că piaţa muncii îşi revine lent şi cu întârziere faţă de revenirea economiei în ansamblu, mai ales după crizele financiare, cunoscute ca având efecte persistente pe perioade mai lungi de timp.

Conform datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în perioada mai 2012-septembrie 2013 (perioada guvernării Ponta) au fost create în economie 100.000 de noi locuri de muncă stabile. Este vorba despre dinamica efectivului salariaţilor, indicator ce masoară numărul de angajaţi care lucrează cel puţin 22 zile pe lună, 8 ore pe zi, în companii de peste 4 salariaţi). Piaţa muncii din România încă recuperează pierderea de 740.000 salariaţi din perioada septembrie 2008 – ianuarie 2011, început de an la care efectivul salariaţilor a început să crească lent. Practic, în prezent există în România 4,38 milioane angajaţi stabili faţă de 4,84 milioane în septembrie 2008 (punct de maxim). Detalii despre evoluţia numărului de salariaţi stabili puteti găsi aici.

La nivel european, datele statistice oficiale indică evoluţii mixte. Italia a pierdut 201.000 locuri de muncă în perioada Q1 2012 – Q2 2013 (detalii aici , 2012 Q1 si aici ,  2013Q2 ), Spania 610.000 de locuri de muncă în perioada Q1 2012 – Q3 2013 (detalii aici , 2012Q1 si aici , 2013Q3), iar Portugalia a înregistrat un minus de 157.000 locuri de muncă în perioada Q1 2012 – Q2 2013 (detalii aici). Franţa are si ea un minus de 135.000 angajaţi în perioada Q1 2012 – Q2 2013 (detalii aici ), iar Polonia minus 36.000 în perioada Q1 2012 – Q2 2013 (detalii aici şi aici ).

Ţările care dovedesc flexibilitate sporită pe piaţa muncii, combinată cu masuri active de ocupare sunt Marea Britanie: plus 640.000 noi locuri de muncă în perioada Q1 2012 – August 2013 (detalii aici şi aici) şi Germania, plus 320.000 în perioada aprilie 2012 – august 2013, serie ajustată sezonier (detalii aici)

Pentru România, câteva probleme structurale rămân de rezolvat. Prima, rata şomajului pe termen lung în România (peste 12 luni în şomaj) este de 3,4% (deci 45% din total şomaj BIM). Unul din patru tineri este şomer, iar estimările arată că 706.000 de tineri intrÄă în calculul NEET (Not in Employment, Education and Training) fiind excluşi din punct de vedere social.  Costul cu aceşti tineri NEET este estimat de către Eurofund la 1,54% din PIB.
 
 A doua, România are cea mai mică finanţare alocatムpoliticilor pe piaţa muncii din UE (numai 0,28% din PIB, de 8 până la 10 ori mai mică decât ţările europene selectate mai sus). A treia, nevoia de a adresa un Plan de creştere a ocupării în rândul tinerilor devine stringentă.

Câteva măsuri ar putea presupune: facilităţi pentru crearea de startup-uri şi incubatoare de afaceri; pariticiparea tinerilor întreprinzători la programul „Erasmus for Young Entrepreneurs”; promovarea uceniciei şi combinarea oportunităţilor de muncムşi pregăƒtire - subvenţie pentru fiecare ucenic/an, cu condiţia de a menţine acei angajaţi timp de 2 ani; facilităţi pentru transformarea internshipurilor în contracte de muncムpermanente (contracte pe perioadムnedeterminatăƒ); programe de tip „œPasarela” locurile de muncムdin sectorul public pot fi oferite temporar tinerilor dezavantajaţi pentru a dobândi „abilităţi transferabile”în joburile din sectorul privat; stagii de practică obligatorii la toate nivelurile de educaţie de tip învăţământ profesional şi tehnic, vocaţional şi teoretic, la nivel preuniversitar şi universitar; program de încurajare a tinerilor romi să intre pe piaţa albă a muncii  care să prevadă un stagiu plătit de stat, cursuri de specializare şi pregătire şi, la final, consiliere pentru plasamentul pe piaţa de muncă.

Cel mai puternic stimulen în 2014 va rămâne, totuşi, reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, o măsură de stânga menita să stimuleze crearea de locuri de muncă şi conformarea voluntară. Până la urmă, stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat reprezintă singura soluţie structurală de reducere a presiunilor pe sustenabilitatea finanţelor publice în următorii ani.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite