Planul lui Ponta. Ce stă în spatele lui?

Ieri s-a anunţat un Plan de atragere de investiţii şi creare de locuri de muncă de 10 miliarde euro investiţii străine si autohtone începute până la sfârşitul anului şi 50.000 de noi locuri de muncă. Unii l-au numit ambiţios, alţii au spus că este iluzoriu. Mulţi au considerat că este o iniţiativă bună, puţini l-au interpretat ca un joc de imagine, strict politic. Dar ce stă în spatele planului Ponta?

• Elemente de strategie. Planul Ponta de investiţii şi creare de locuri de muncă este doar o piesă dintr-un puzzle construit cu viziune. Pe fondul consolidării macroeconomice (concretizată în procedura de deficit bugetar excesiv, surplus de cont curent,costuri de finanţare reduse s.a.), a stabilităţii politice şi a contextului regional favorabil, percepţia investitorilor asupra României dă semne de schimbare. Premierul a simţit momentul bun şi, pe baza relansării relaţiilor economice şi politice externe a propus pedalarea pe atragerea de investiţii străine directe. Miza ascunsă este de a stimula investiţii pe cât posibil cu valoare adăugată ridicată, care să multiplice crearea de locuri de muncă şi valoarea socială adăugată în zonele unde acestea se localizează. Suplimentar, miza este legată de investiţii greenfield cât mai mult cu putinţă.
• Elemente de creştere a competitivităţii. Cei care au citit primele capitole din orice manual de macroeconomie cunosc că eficienţa alocativă şi eficienţa tehnică a utilizării resurselor pot fi evaluate cu un instrument care se numeşte curba posibilităţilor de producţie. Deplasarea curbei în sensul depărtării de  origine înseamnă că economia produce mai mult, deci am putea avea o creştere economică mai mare. Deplasarea la stânga înseamnă reducerea potenţialului de creştere economică. Ne-am întrebat cum putem produce mai mult? Simplu, nu există minuni şi asta spune orice teorie. Prin folosirea resurselor disponibile combinată cu îmbunătăţirea tehnologică. Va apărea ca efect creşterea celor două tipuri de eficienţă ca urmare a stimulării investiţiilor care aduc tehnologie ridicată şi efecte de multiplicare. Cum se va proceda practic? Stimularea investiţiilor pentru a creşte aportul capitalului şi al forţei de muncă la PIB si schimbarea modelului de creştere prin mărirea componentei intensive. Intenţia este de a mări structura ramurilor care contribuie la formarea PIB prin creşterea importanţei industriilor medium si high-tech. Măsurilor luate până acum privind creşterea deductibilităţii cheltuielilor de cercetare dezvoltare şi schemele de ajutor de stat pentru investiţii în IT si creare de locuri de muncă li se adaugă schema de minimis pentru IMM uri şi se vor alătura şi altele în scurt timp.
• Concentrarea pe domeniile ce reprezintă clustere de competitivitate. Se definesc 5 sectoare mari în care politicile publice îşi vor canaliza atenţia – energie, resurse minerale, agricultura, industria (incluzând IT, comunicaţii, auto, parcuri industriale, IMM etc) şi infrastructura.
• Parteneriate strategice cu investitorii. Una dintre ţintele Planului Naţional de investiţii Strategice şi creare de locuri de muncă este modificarea de paradigmă cu privire la tratamentul investitorilor autohtoni sau străini. Vorbim de parteneriate strategice cu aceştia, în care statul flexibilizează procedurile de creare şi funcţionare a companiilor, scheme de ajutor de stat în sectoarele pe care statul îşi propune să le stimuleze s.a. Este primul exerciţiu de programare economică orientativă din istoria postdecembristă a României (model folosit de zeci de ani în Germania, Franţa, Olanda, China, SUA s.a.). În plus, intenţia este de a crea o forţă de reacţie rapidă pe relaţia cu investitorii în sensul angajării unor manageri de proiect care să îmbunătăţească relaţia cu aceştia, facilitarea discuţiilor cu autorităţile locale, în sensul înlăturării barierelor inutile din calea mediului privat şi de ce nu, a corupţiei.
• Viziune, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. Pe termen scurt, se doreşte implementarea unei strategii consistente de atragere a fondurilor europene şi implementarea unui plan de creştere a ocupării în rândul tinerilor (facilităţi fiscale, programe de antreprenoriat si startup, programe de tip pasarelă, facilităţi ptr transformarea internshipurilor în contracte de muncă s.a.). În toamnă puzzle ul va fi completat cu o Strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung 2014-2018, consensualizată la nivel politic, economic şi social.

A apărut şi o neînţelegere din prezentarea Planului. Se ţinteşte începerea unor investiţii de 10 mld euro până la sfârşitul anului si crearea a 50.000 de locuri de muncă noi şi nu finalizarea unor investiţii de 10 mld euro. Să nu fim inocenţi sau să citim în cheia relei credinţe. O investiţie nu se finalizează în 5 luni decît rar. Mai ales în condiţii de criză.