Fantoma Nabucco revine între proiectele energetice ce pot beneficia de fonduri UE

Diversificarea surselor de aprovizionare e prioritatea numărul unu a Europei din cauză ca Gazprom e principalul furnizor, iar Rusia utilizează gazele naturale ca armă politică

Comisia Europeană (CE) a inclus mai multe proiecte energetice la care participă şi România, între care AGRI şi un gazoduct pe traseul Bulgaria-România-Ungaria-Austria, pe o listă de 250 de „proiecte de interes comun“ la nivel comunitar, care pot beneficia de finanţare totală de 5,85 miliarde de euro în perioada 2014-2020.

Proiectele pot avea acces la sprijin financiar prin intermediul mecanismului Conectarea Europei pentru „infrastructurile de transport energetic transeuropene în perioada 2014-2020“, potrivit unui comunicat al CE, relatează Mediafax.

Astfel, ar putea beneficia de finanţare europeană în acest context un gazoduct care să lege UE de Turkemnistan prin Turcia, Georgia, Azerbaidjan şi Marea Caspică, o staţie de pompare a gazului natural în Grecia, gazoductul Grecia - Albania - Italia (Trans-Adriatic Pipeline - TAP), un gazoduct Grecia-Italia prin Marea Adriatică (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia - ITGI), precum şi o conductă Bulgaria-România-Ungaria-Austria.

Gazoductul Bulgaria-România-Ungaria-Austria inclus de UE în lista proiectelor eligibile pentru fonduri europene prevede construcţia unei conducte noi cu o lungime de 1.318 kilometri şi o capacitate zilnică de livrare de 6,1 milioane metri cubi pe zi în Bulgaria, România şi Ungaria, respectiv 52 milioane metri cubi în Austria. Capacitatea iniţială de transport ar fi de 23 miliarde de metri cubi pe an.

AGRI şi un gazoduct către Georgia

De asemenea, sunt eligibile, proiectele care vizează Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector (AGRI) dar şi gazoductul Constanţa - Arad - Csanadpalota (Ungaria) şi terminalul de gaze naturale lichefiate de la Constanţa. AGRI face parte din coridorul energetic prioritar Gas East.

Gazoductul TAP a fost ales în această vară de companiile care dezvoltă o explatare de gaze la Şah Deniz (Azerbaidjan) ca rută de transport a gazelor naturale azere către Europa. Proiectul a concurat cu Nabucco Vest, în care era implicată şi România, pentru livrarea în Europa a gazelor naturale din faza a doua a exploatării câmpului Şah Deniz. Nabucco Vest ar fi tranzitat Bulgaria, România, Ungaria şi ar fi ajuns în Austria. Gazoductul ar fi avut o lungime de 1.315 kilometri şi o capacitate de până la 24 miliarde metri cubi pe an.

Un alt set de proiecte de infrastructură energetică vizează construcţia unui gazoduct submarin între Azerbaidjan şi Turkmenistan (Trans-Caspian Gas Pipeline - TCP), modernizarea unei conducte între Azerbaidjan şi Turcia (South-Caucasus Pipeline), precum şi un gazoduct submarin care să lege Georgia de România (cunoscut în prezent sub numele White Stream).

Conexiunea dintre Georgia şi România ar traversa o distanţă de 1.250 de kilometri (din care 1.115 kilometri offshore) şi ar avea o capacitate zilnică de 46 milioane de metri cubi pe zi (16 miliarde de metri cubi pe an).

Depozite de gaze

Printre proiectele incluse pe lista Comisiei se află şi extinderea facilităţilor de înmagazinare ale companiei Depomureş, controlată de GDF Suez, de la 300 la 600 de milioane de metri cubi.

Comisia intenţionează să susţină şi integrarea regională a sistemului de tranzit de gaze naturale al României, precum şi introducerea fluxului reversibil la staţia de la Isaccea (Tulcea). Astfel, planurile prevăd lucrări la staţia de măsurare a gazelor naturale Isaccea şi modernizarea staţiei de comprimare Siliştea (Brăila). Proiectul implică, de asemenea, construcţia unei conexiuni între conducta DN 1000 (Bulgaria) şi sistemul naţional de transport din România, cu o capacitate zilnică de 14 milioane de metri cubi şi posibilitatea de a măsura volumele de gaze naturale livrate în ambele direcţii.

Proiecte în energie

România este prezentă pe listă şi cu proiecte pentru creşterea capacităţii de transport de energie electrică în cadrul unor seturi de proiecte cu Bulgaria şi Serbia.

Astfel, în grupul de proiecte cu Bulgaria, România are inclusă construcţia liniilor interne Cernavodă-Stâlpu, Gutinaş-Smârdan şi Gădălin-Suceava. În cadrul setului de proiecte cu Serbia, România poate obţine finanţare europeană pentru linia de interconexiune Reşiţa-Pancevo, precum şi pentru liniile interne Porţile de Fier-Resiţa, Reşiţa-Timişoara/Săcălaz şi Arad-Timişoara/Săcălaz.