Ultima variantă a noii legi a pensiilor: pensia minimă va avea un nivel minim şi unul maxim. Se ţine cont şi de al 13-lea salariu

O ultimă variantă a noii legi a pensiilor aduce o serie de modificări în ceea ce priveşte pensia minimă, instituind praguri minime şi maxime, în funcţie de vechime.

Proiectul de lege cuprinde reglementări potrivit cărora dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul pensiei minime se acordă cuantumul pensiei minime. Astfel, pentru pensionarii sistemului public de pensii cu domiciliul în România, se instituie praguri minime şi maxime.

Pensia minimă reprezintă un prag minim al cuantumului pensiei şi se stabileşte în procente, minim şi maxim, din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în funcţie de stagiul de cotizare realizat, astfel: procentul minim este de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, fără a depăşi procentul maxim de 75%.

„De la data intrării în vigoare a legii, pentru pensionarii cu vechime în muncă cuprinsă între 10 – 15 ani, cuantumul pensiei minime reprezintă 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime mai mare cu 10 ani se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară”, se arată într-un draft obţinut de G4media.

Stagiu minim de cotizare de 15 ani

Potrivit documentului, calitatea de pensionar se dobândeşte de persoanele care dovedesc stagiul minim de cotizare de 15 ani. „Începând cu data intrării în vigoare a legii, persoanele care nu îndeplinesc condiţia de stagiu minim de cotizare de 15 ani vor primi o indemnizaţie socială şi fac obiectul legislaţiei din domeniul asistenţei sociale”, se arată în actul normativ care ar urma să intre în vigoare din 2021.

Proiectul de lege reglementează dreptul de opţiune între cuantumul pensiei determinat în funcţie de contributivitate şi indemizaţia socială reglementată de legislaţia din domeniul asistenţei sociale.

Astfel, pensionarii care au stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, pot opta între pensie şi indemizaţia socială la data intrării în vigoare a legii.

Pensionarii care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare, iar dacă suma rezultată din calcul este sub indemizaţia socială pot opta pentru această din urmă prestaţie de asistenţă socială.

Se va ţine cont şi de al 13-lea salariu

Proiectul de lege reglementează valorificarea, la determinarea cuantumului pensiei a sumelor încasate cu titlu de acord global, sporuri, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte drepturi de natură salarială.

„În situaţia în care venitul total nu poate fi dovedit, se acordă o majorare a punctului lunar cu 10%, din oficiu, pentru perioada 1 februarie 1975 – 1 aprilie 2001. Dacă pensionarul prezintă adeverinţe din care reiese un procentu mai mare de 10%, se acordă suma rezultată la recalculare”, prevede actul normativ.

Dacă după recalcularea pensiei în raport de veniturile dovedite în baza adeverinţelor prezentate rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată potrivit legii.

Formula de calcul

Referitor la formula de calcul a pensiilor, proiectul de lege cuprinde reglementări potrivit cărora cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referinţă.

Numărul total de puncte este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni.

Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Valoarea Punctului de Referinţă (VPR) este de 75 de lei în anul 2021, potrivit proiectului de lege.

VPR a fost determinat prin împărţirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi a pensiilor.

Începând cu anul 2022, valoarea punctului de referinţă se majorează anual cu 100% din rata medie a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

„Totodată, prin prezentul act normativ se propune ca prin legile privind plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar să se poată stabili anual şi alte majorări”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Potrivit acesteia, noua lege a pensiilor va avea un impact bugetar de 8,4 miliarde de lei anul viitor (când se va aplica doar de la 1 septembrie), un impact de 24,8 miliarde de lei în anul 2020 (alegeri locale şi parlamentare), iar în ultimul an de aplicare (2022) ar urma să aibă un impact de 81 miliarde de lei.