Ce efecte are legea prin care românii pot scăpa de credite dacă dau casa băncii

Românii care nu mai pot plăti ratele la creditele ipotecare pot stinge datoria dând casa băncii, fără a mai rămâne datori cu alte sume de bani din cauza scăderii preţurilor pe piaţa imobiliară. Parlamentul a adoptat legea privind darea în plată.

Românii vor putea să scape de creditele imobiliare pe care nu le mai pot plăti doar prin predarea locuinţei, după ce Parlamentul a adoptat proiectul de lege privind darea în plată. Bancherii spun că măsura va duce la scumpirea creditelor şi creşterea avansului solicitat, în timp ce Banca Naţională a României (BNR) se pregăteşte de atacarea legii la Curtea Constituţională.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 233 de voturi „pentru“, un vot „împotrivă“ şi o abţinere, proiectul de lege privind darea în plată. Acesta va merge la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis.

Ce prevede legea

Legea prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra imobilului ipotecat, fără a mai plăti altceva. Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru stingerea în acest mod a datoriilor sunt: între părţi s-a încheiat un contract de credit, iar bunul oferit în plată este un bun imobil ipotecat în favoarea creditorului în vederea garantării executării obligaţiilor asumate prin contractul de credit. Mai exact, cine nu mai poate plăti rata la casă se poate adresa băncii să preia locuinţa, fără a mai fi dator. 

Un articol distinct al legii prevede că aceasta se aplică şi creditelor aflate acum în derulare şi nu doar celor care vor fi contractate după intrarea în vigoare a legii. 

Cum era situaţia până acum

În acest moment, valoarea locuinţelor este mult mai mică decât în boomul imobiliar din perioada 2006-2008, astfel că acestea nu mai acoperă creditul contractat. Până acum, dacă un român cu credit de 100.000 de euro se ducea la bancă cu cheile apartamentului, banca evalua locuinţa, să presupunem, la 60.000 de euro, iar pentru restul de 40.000 de euro rămânea dator, banca putând pune popriri pe veniturile sale viitoare.

„Proiectul de lege oferă posibilitatea unei persoane care s-a împrumutat la bancă şi nu mai poate plăti datoria să treacă în proprietatea băncii bunul care a fost ipotecat, atât şi nimic mai mult. Deci, banca nu poate să se îndrepte decât către bunului ipotecat, nu ca acum către toate proprietăţile, veniturile actuale şi viitoare, aşa prevede legea“, a declarat deputatul Daniel Zamfir, iniţiatorul legii. 

El a afirmat că nu doar clientul, ci şi banca ar trebui să îşi asume riscul devalorizării imobilelor. În SUA, acest tip de credite prin care obligaţiile se sting la predarea locuinţei este foarte răspândit.

BNR vede falimentul

BNR nu susţine proiectul în forma actuală, anunţa marţi, în dezbaterile din cadrul Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din cadrul băncii centrale. El a spus atunci că, în această formă, legea va duce la falimentul unei bănci şi va contamina alte trei instituţii de credit, potrivit Hotnews.ro. „Să nu uităm că banii daţi pentru credite sunt ai deponenţilor. Nu ar fi normal ca deponentul care vine să-şi ia dobânda, banca să-i dea o cadă sau o fereastră“, a punctat oficialul BNR.

De asemenea, Cinteză a arătat că, în primii 50 de debitori cu garanţii ipotecare, un număr de 24 sunt cu restanţe foarte mari, fiind dezvoltatori imobiliari sau persoane care au cumpărat a doua sau a treia casă. „Să-mi fie iertat, dar am impresia că se caută un fraier căruia să i se pună în braţe această problemă“, a mai declarat Cinteză, potrivit sursei citate. BNR vrea să atace legea la Curtea Constituţională.

Bancherii reclamă costuri mai mari

Bancherii reclamă că legea va duce la costuri mai mari cu creditele. Asociaţia Română a Băncilor (ARB) consideră că legea va restricţiona accesul la credite şi va induce „riscuri sistemice“ în sistemul bancar. De asemenea, aceasta ar încălca Constituţia prin faptul că ar fi retroactivă şi ar încălca dreptul de proprietate. În fine, ARB afirmă că legea va fi „speculată“ de către clienţi care nu prezintă riscuri sociale.

Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu afirma recent că legea va face ca avansul plătit de client să ajungă la 50% din valoarea locuinţei. Concomitent, Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR, a declarat că „băncile devin samsari de case“, legea urmând să provoace pierderi de până la 4 miliarde de lei în sistemul bancar.

Clienţii vor avea un instrument de negociere

Pe de altă parte, clienţii vor avea acum un instrument real de negociere în relaţia cu băncile, crede avocatul Gheorghe Piperea, care a reprezentat în instanţă mai multe grupuri de clienţi contra băncilor. 

„În primul rând şi cel mai important: legea le va da oamenilor un instrument de negociere. În ultimii ani au fost foarte multe probleme privind băncile, dar acestea doar au dat impresia că împart povara cu băncile, dar nu au făcut nimic. În momentul în care vor avea pe masă o notificare că în 15 zile pot să se spele pe cap cu casa, atunci vor veni cu oferte reale“, a afirmat Piperea. 

Un alt efect secundar ar fi ieftinirea locuinţelor, în cazul în care băncile vor acumula stocuri foarte mari de case pe care trebuie să le vândă. „Pe termen scurt, acest lucru va determina pierderi pentru bănci, dar pe termen mediu şi lung va fi benefic pentru acestea deoarece locuinţele vor avea preţuri rezonabile şi mai mulţi oameni vor lua credite, practic va începe un nou ciclu de creditare“, a spus avocatul.