INFOGRAFIE Cât de mare trebuie să fie ferma agricolă pentru a depăşi pragul de profitabilitate

Eligibilitatea pentru a accesa fonduri europene se stabileşte şi în funcţie de mărimea fermei

Pentru a-şi acoperi cu succes cheltuielile de întreţinere şi de producţie, societăţile din sectorul vegetal trebuie să se întindă pe cel puţin 5 hectare, iar cele din sectorul zootehnic - să administreze cel puţin 20 de animale productive.

Cine îşi propune să investească în agricultură trebuie să ţină cont de limitele minime - fizice, dar şi financiare - sub care rentabilitatea nu este posibilă, au arătat specialiştii reuniţi ieri, la Bucureşti, într-o conferinţă având ca temă ferma profitabilă.

Dacă pentru sectorul vegetal sunt importante atât calitatea seminţelor, cât şi suprafaţa terenului cultivat, în sectorul zootehnic sunt esenţiale rasele de animale şi numărul acestora.

De altfel, chiar normele Uniunii Europene utilizează anumite standarde referitoare la dimensiunea economică a fermelor pentru a stabili dacă acestea sunt sau nu eligibile să primească finanţări nerambursabile.

Ce este ferma profitabilă

În principiu, este considerată „fermă“ unitatea agricolă care este îndreptată spre piaţă, adică produce pentru a vinde (spre deosebire de gospodărie, care produce doar pentru autoconsumul membrilor de familie).
Iar pentru a fi (şi) profitabilă, ferma respectivă trebuie să acopere, din venituri, toate cheltuielile necesare întreţinerii şi producţiei, obţinând şi un anumit surplus, exprimat în bani sau în produse.

Mai mult, ferma respectivă trebuie să fie capabilă să reia fiecare ciclu de producţie cel puţin de la nivelul la care l-a iniţiat pe cel anterior, au arătat participanţii la conferinţa organizată de AgroStandard.ro.

În termeni de specialitate, la limita de jos a profitabilităţii se află fermele numite „de semisubzistenţă“, iar în partea de sus a clasamentului rentabilităţii se regăsesc fermele mari, integrate, profilate pe producţia intensivă.

Având în vedere costurile specifice de producţie, legătura dintre dimensiunea fermei (hectare de teren sau număr de animale) şi profitabilitatea ei este evidentă, de aceea specialiştii îşi pun problema limitei minime sub care nu mai putem vorbi despre rentabilitate.

„În sectorul vegetal, depinde de tipul culturii. La culturile mari, cum sunt cerealele, suprafaţa minimă - pentru a fi rentabilă - este de 200 de hectare. În cazul legumelor în câmp, trebuie să ai un minim de 5 hectare, iar la sere - cel puţin un hectar“, a arătat Adrian Rădulescu, actual fermier şi fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

El a estimat că, în sectorul zootehnic, „minimele ar fi de 20 de capete în cazul vacilor de lapte, 200 la porci sau 50 la oi şi capre“.

„Ideal este să folosim îngrăşăminte naturale, dar la culturile mari acest lucru nu este posibil, de aceea recurgem la input-uri (îngrăşăminte, erbicide - n.n.) sintetice. Acestea, însă, numai cu respectarea strictă a reţetelor şi sub controlul unui inginer agronom“.

Cât despre piaţă, Adrian Rădulescu dă asigurări că „este destul loc pentru toată lumea, cererea creşte încontinuu şi singurul factor de selecţie este calitatea produselor“.

„Piaţa românească nu mai e a noastră“

O părere diametral opusă are Viorel Cigăran, fermier şi producător de sucuri naturale din vestitul bazin fructifer Voineşti.

„Piaţa românească nu mai e a noastră nici la mere, pere şi alte fructe, nici la sucuri... de altfel, la nicio altă categorie de produs.
Supermarketurile au acaparat totul şi, de fapt, apără interesele importatorilor sau pe ale producătorilor dinafara graniţelor.
În anul 2000, când am pornit afacerea, am anticipat că vom fi invadaţi de importuri şi că doar cu merele nu vom mai face mare lucru, de aceea ne-am orientat spre sucuri.
Chiar şi aşa, listarea într-un supermarket este foarte complicată, aproape că te duce în pierdere“, ne-a spus întreprinzătorul.

Clasificarea europeană a fermelor

Unitatea de măsură a dimensiunii economice a unei ferme a fost stabilită de Comisia Europeană pe baza unor standarde de producţie („Standard Output“ - SO), iar categoriile de mărime sunt următoarele:
** Ferma mică este exploataţia agricolă având dimensiunea economică între 8.000 de SO (15 ha grâu) şi 11.999 de SO (22 ha grâu);
** Ferma medie este exploataţia agricolă având dimensiunea economică între 12.000 de SO (22 ha grâu) şi 250.000 de SO (472 ha grâu);
** Ferma mare este explotaţia agricolă având dimensiunea economică de peste 250.000 de SO (mai mult de 472 ha grâu)
** Categoria specială - „Tânărul fermier“ - este exploataţia agricolă cu dimensiunea economică cuprinsă între 12.000 de SO (22 ha grâu) şi 50.000 de SO (94 ha grâu).

Modul de calcul al dimensiunii unei exploataţii agricole (SO) este simplu: se înmulţesc elementele existente în fermă (suprafeţe cultivate şi/sau efective de animale) cu coeficientul de producţie standard care îi corespunde.

O listă cu aceste coeficiente se găseşte pe site-ul Ministerului Agriculturii, madr.ro.