Conpet şi Transnafta din Serbia vor face o analiză privind conducta Constanţa-Pancevo. Gigantul rus Gazprom Neft, aflat sub sancţiuni, are nevoie de ea

Conpet este operatorul sistemului naţional de transport al ţiţeiului

Companiile Conpet Ploieşti şi Transnafta din Serbia vor realiza, în următoarele trei luni, o analiză economică privind viabilitatea construcţiei unei conducte de petrol între porturile Constanţa şi Pancevo.

Decizia a fost luată în urma unei discuţii purtate vineri, la Bucureşti, între Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, şi omologul său sârb, Aleksandar Antic. Cei doi miniştri au discutat cu acest prilej despre colaborarea în sectorul energetic între România şi Serbia.

„Am avut o discuţie pragmatică cu ministrul omolog din Serbia care îmi dă speranţa că relaţia de colaborare în domeniul energetic, între cele două ţări va fi intensificată în perioada următoare“, a declarat Nicolescu într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Proiectul conductei de petrol spre Pancevo este o variantă scurtată a fostului PEOP (Pan European Oil Pipeline), care viza transportul ţiţeiului din portul Constanţa până în Trieste (Italia). Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcţia PEOP. La doar doi ani însă de la semnarea acestui acord, Italia, Croaţia şi Slovenia au renunţat la proiect, astfel că singurele ţări încă interesate de investiţie, România şi Serbia, au reevaluat proiectul şi au stabilit o nouă rută, Constanţa-Pancevo.

Ruşii, interesaţi direct de conductă

Anterior, grupul rus Gazprom Neft era interesat de realizarea unei astfel de conexiuni, deoarece deţine două rafinării în Serbia, la Pancevo şi la Bosanski Brod. Prin intermediul conductei, ţiţeiul ar fi fost pompat de la terminalul petrolier din Constanţa, deţinut de Oil Terminal, până la rafinăriile respective. 

Acestea au ajuns în posesia Gazprom Neft după ce grupul rus a cumpărat în 2008 societatea petrolieră sârbă Naftna Industrija Srbije (NIS). Autorităţile din Serbia au demarat investigaţii asupra vânzării NIS, existând suspiciuni de corupţie. Presa a scris încă de atunci că preţul oferit este prea mic, dar vânzarea venea în contextul în care Rusia a promis blocarea independenţei Kosovo.

Gazprom Neft a cumpărat 51% din NIS în anul 2008 contra unei sume de 400 de milioane de euro. Vânzarea NIS către Gazprom Neft a fost parte a unui întreg pachet de contracte energetice semnate de către Rusia cu Serbia, inclusiv privind construcţia gazoductului South Stream în statul vecin, dar şi a unui depozit subteran de înmagazinare a gazelor.

Proiect de 200 de milioane de euro

Anul trecut, Liviu Ilaşi – directorul general al Conpet – afirma că această conductă Constanţa-Pancevo ar urma să aibă 320 de kilometri lungime, din care 280 pe teritoriul României şi ar transporta anual 7,5 milioane de tone de ţiţei. „E vorba de o prelungire, practic, a conductelor noastre Constanţa - Piteşti, care în momentul de faţă sunt subutilizate”, spunea directorul. Proiectul ar valora 200 de milioane de euro.

În prezent, Conpet operează 3.800 de kilometri de conducte care traversează 24 de judeţe ale ţării. Sistemul de conducte operat de Conpet nu este interconectat cu reţeaua europeană de transport ţiţei. Conpet este controlată de statul român ca acţionar majoritar cu 58,72% din acţiuni. De asemenea, Fondul Proprietatea deţine 29,7% din acţiunile companiei, restul fiind deţinut de alţi acţionari, persoane fizice şi juridice.

Gazprom Neft, de la Abramovici la sancţiuni UE

Grupul Gazprom Neft a fost inclus de către Uniunea Europeană pe lista sancţiunilor. Acesta deţine o reţea de circa 15 benzinării în ţara noastră, iar reprezentanţii săi au afirmat că doresc să cumpere 100 de benzinării de la Petrom, pentru a ajunge la o cotă de piaţă de peste 10%.

De asemenea, compania explorează o serie de perimetre în vestul ţării, în căutare de hidrocarburi.

Gazprom Neft este un grup rus de stat din domeniul ţiţeiului. Compania provine din Sibneft, fosta societate petrolieră a oligarhului Roman Abramovici. Aceasta a fost cumpărată de către Gazprom în anul 2005 pentru 13,1 miliarde de dolari. Un pachet de 20% din companie era deţinut de către Yukos, un gigant petrolier care a fost deţinut de către oligarhul Mihail Hodorkovski, dar care a fost demantelat de către autorităţile ruse.

Pachetul de 20% din acţiunile Sibneft a fost preluat de către grupul italian Eni la o licitaţie internaţională, fiind vândut în 2009 către Gazprom pentru 4,2 miliarde de dolari. Statul deţine acum 96% din acţiunile companiei.

Principalele active ale Yukos au fost preluate de către Rosneft, cea mai mare companie petrolieră rusă, aflată şi ea pe lista sancţiunilor. Demantelarea Yukos sub pretextul evaziunii fiscale şi spălării de bani a adus Rusiei două condamnări, una la CEDO şi cealaltă la Curtea de Arbitraj de la Haga. Aceasta din urmă a acordat holdingului GML Ltd despăgubiri în valoare de 50 de miliarde de dolari.