Cei mai buni primari din România. Cine au fost gospodarii vizionari care ne-au lăsat moştenire oraşe moderne. Cum a devenit Târgoviştea „Florenţa Valahă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Primarii României care au schimbat ţara FOTO Arhivă
Primarii României care au schimbat ţara FOTO Arhivă

De-a lungul timpului, România s-a schimbat considerabil datorită unor oameni mai puţin cunoscuţi care au reuşit să transforme radical fiecare oraş în parte. „Adevărul“ vă prezintă realizările primarilor care au reuşit să modernizeze România.

PIATRA NEAMŢ. Nicu Albu, primarul care a transformat târgul Piatra Neamţ în Perla Moldovei

Cele mai importante realizări urbanistice ale urbei Piatra Neamţ poartă semnătura primarului Nicu N. Albu, al cărui mandat s-a derulat la început de secol XX. În perioada „Marii epoci constructive” în Piatra Neamţ au fost realizate marile bulevarde, a fost introdus iluminatul electric, a fost prelungită calea ferată şi s-a inaugurat parcul Cozla.

Nicu. N. Albu s-a născut la Piatra Neamţ pe 2 februarie 1853, în familia Mariei (Ostvald) şi Neculai Albu. Tatăl său era administrator de moşii şi proprietar al unor suprafeţe de pădure pe valea Bistriţei. Lotrului şi Oltului. 

Piatra Neamt la 1900

SLATINA. Primarii neştiuţi care au ridicat oraşul din praful istoriei

Slatina este una dintre localităţile cele mai vechi ale ţării, fapt dovedit de documente istorice, prima menţiune documentară fiind un hrisov domnesc semnat de Vladislav I (Vlaicu) la 20 ianuarie 1368. În municipiu puţini sunt cei care cunosc numele vreunui primar de dinainte de 1989, darămite dintre cei care au pus bazele urbei în care locuiesc acum.

Puţini ştiu că denumirea actuală de “primar” a apărut târziu. Numele uzitat pentru o perioadă lungă pentru a reprezenta funcţia amintită a fost ceva de “judeţ” sau “giudec”, care asigura atât conducerea oraşului, dar şi pe cea a judeţului. În lucrarea “Conducătorii oraşului Slatina – de la Vintilă Vodă (1530) şi până în zilele noastre”, scrisă de prof. Cornel Manolescu. 

TÂRGOVIŞTE. Oamenii care ne-au construit „Florenţa Valahă”

Primul primar al oraşului a fost ales Gheorghe Ludescu (iulie 1864), cel care fusese „ultimul prezident” al Sfatului Orăşenesc, persoană fără studii superioare, dar cu o bogată experienţă în administraţie.

targoviste primari

Activitatea primăriei a început să se conducă după regulamente bine întocmite, cu destinaţii speciale: pentru funcţionarea pieţelor şi târgurilor, pentru buna funcţionare a poliţiei şi a serviciului administrativ, pentru privegherea prostituţiei, igienei şi salubrităţii publice.

BOTOŞANI. Unul dintre cei mai buni primari ai României, edilul care a transformat oraşul dintr-un târg medieval în oraş modern 

Din 1864 până în prezent municipiul Botoşani a fost condus de zeci de primari. Dintre aceştia cel mai important edil, este considerat de istorici, boierul Teodor Boyan, despre care şi Nicolae Iorga spunea că a transformat oraşul dintr-un târg medieval într-una dintre cele mai frumoase şi moderne urbe ale Moldovei din secolul al XIX-lea.

La începutul secolului al XIX-lea Botoşaniul, fostul mare târg al Doamnei, oraşul care asigura veniturile soţiilor de voievod, era încă o urbe medievală. Străzile nu erau asfaltate, doar pe alocuri pietruite, iar în vremurile cu ploi torenţiale sau ninsori abundete erau aproape impracticabile. 

SLOBOZIA. Gheorghe Glodeanu, primarul care a ridicat Slobozia din temelii în doar doi ani de mandat

Membru marcant al Partidului Comunist din Ialomiţa, Gheorghe Glodeanu, spun documente de arhivă, este primarul care a transformat Slobozia în ceea ce este astăzi. Datorită implicării sale, municipiul din inima Bărăganului are străzi, parcuri şi blocuri.

Mulţi edili din Ialomiţa se pot lăuda cu faptul că au cele mai longevive mandate. De la vest, la est, în câteva localităţi, există primari aleşi pe viaţă.

În ciuda experienţei în administraţia publică locală, sintagma de „gospodari” nu li se potriveşte. Alţii, deşi au avut mandate foarte scurte, au reuşit să dezvolte comunităţile şi să se implice activ pentru a-şi servi cetăţenii care i-au ales.

CONSTANŢA. De la primul bulevard de la malul mării până la staţiunea Mamaia

Un sat de păstori turci s-a transformat în 150 ani într-un mare oraş românesc şi cel mai mare port al României. Constanţa este acum oraşul cu cel mai ridicat standard de viaţă din România, iar portul este pe locul patru în clasamentul celor din Europa.

Numele şi calitatea de oraş a revenit Constanţei pe vremea când primar era Antonio Alexandridi. Edilul din 1878, ajutat de prefectul Remus Opreanu a dat dispoziţia construirii primului bulevard din oraş - Bulevardul Elisabeta. 20 ani mai târziu, zona era deja transformată într-una de promenadă, iar apariţia Cazinoului a întors Constanţa cu faţa către mare. 

VASLUI. Edilul de secol XIX-care a modernizat Bârladul după model american şi proiecte văzute la Paris

Potrivit documentelor istorice, Andrei V. Ionescu a fost primarul cu cinci mandate care a schimbat radical faţa oraşului în a doua jumătate a secolului XIX. Printre multele modernizări, a pavat uliţele şi străzile bătrânului târg întrucât “gloeria era nemaipomenit de mare”.

Bârladul de altădată, surprins în vederi şi imagini de la începutul secolului XX, îi încântă şi îi umple de nostalgie pe actualii locatari ai Berladului sau Terrei Berladensis, cum i se spunea oraşului odinioară.

barladul de altadata FOTO okazii.ro

PLOIEŞTI. Ion Georgescu-Obrocea şi Constantin Brezeanu, primarii care „au muncit ca nimeni alţii să lase o urmă de bine“ 

Reţeaua stradală, alimentarea cu apă, introducerea energiei electrice şi a gazelor, canalizarea, dar şi numeroase clădiri, spitale şi biserici din Ploieşti sunt operele a doi primari care „au muncit ca nimeni alţii“, în perioada 1921 – 1933, pentru a pune bazele unui oraş modern. Avocaţi, politicieni şi buni gospodari ai „comunei“, au fost admiraţi de presa vremii, dar mai ales de ploieştenii pe care i-au cârmuit cu viziune şi energie

Doi primari, unul de dreapta, iar un altul ţărănist, au adus Ploieştiul în rândul oraşelor bogate ale României şi au creat pentru locuitorii acestuia facilităţi demne de civilizaţia Occidentului.

    

CLUJ-NAPOCA. Karoly Haller, un primar din viitor: a înţeles în urmă cu 129 de ani că bicicleta este soluţia traficului din Cluj-Napoca

Károly Haller, jurist şi profesor universitar, a fost la finalul secolului al XIX-lea primarul Clujului care, la 50 de ani, mergea cu bicicleta la serviciu. De ce? Pentru a promova în 1886 mersul pe bicicletă ca soluţie pentru traficul din oraş. La 129 de ani de atunci, Clujul nu are o reţea completă de piste pentru biciclişti.

Juristul şi profesorul universitar Károly Haller (n. 14 octombrie 1836, Sibiu - d. 7 februarie 1911, Budapesta) a fost primar al Clujului în perioada 1 august 1884 – 1 mai 1886. El a fost profesor de Drept şi rector al Universităţii Francisc Iosif din Cluj în anul universitar 1880/81. Deşi nu a ocupat poziţia de edil-şef al oraşului de pe Someş pentru mult timp, Karoly Haller a rămas în istorie drept unul dintre primarii vizionari ai Clujului. El este subiectul unei fotografii făcute în secolul al XIX-lea care a rămas în arhiva foto a oraşului. Haller apare în Parcul Central din Cluj-Napoca îmbrăcat elegant cu palton, joben şi papion, lângă o bicicletă. Deşi imaginea pare astăzi una banală, în 1886 acest tip de bicicletă – cu două roţi egale era o noutate importantă.

BUZĂU. Nicu Constantinescu a schimbat faţa oraşului Buzău, prin construcţia Palatului Comunal

Numele primarului Nicu Constantinescu este unul de referinţă pentru istoria Buzăului, pe durata mandatelor sale conturându-se cele mai îndrăzneţe proiecte edilitare. El a comandat construcţia Palatului Comunal din centrul oraşului, clădirea simbol a Buzăului, a lărgit bulevarde şi a introdus iluminatul public electric.

În cele cinci mandate pe care i le-au încredinţat buzoienii, respectiv 1883-1886, 1889-1890, 1890-1892, 1895-1899 şi 1901-1905, Nicu Constantinescu a demonstrat ce poate face un edil vizionar, dintr-un târg aflat în umbra capitalei şi la întretărierea de rute comerciale. În acei ani, Buzăul număra în jur de 4.000 de locuitori, cât o comună mijlocie din zilele noastre, şi puţin peste 500 de locuinţe.

ALBA IULIA. Camil Velican a pus bazele noului oraş modern după Marea Unire din 1918

Alba Iulia a avut 31 de primari din 1912 şi până în prezent. Aceştia au avut, în timp, o contribuţie mai mare sau mai mică la evoluţia oraşului. Dintre toţi se remarcă avocatul Camil Velican, primul primar de după Marea Unire din 1918, care a pus bazele noului oraş modern, intrat în istoria României.

image

Camil Velican aavut o carieră de succes, atât în administraţie, cât şi în domeniul juridic, şi a contribuit prin cunoştinţele sale la dezvoltarea oraşului. S-a născut la 18 decembrie 1878 la Târgu Mureş, fiind fiul judecătorului Alexandru Velican şi al Mariei Târlea. A urmat şcoala primară la Alba Iulia, iar liceul la Blaj. Cu studii universitare la Cluj şi Budapesta, în anul 1903, s-a înscris la baroul din Alba Iulia, unde a activat, ca avocat. 

TULCEA. Ştefan Borş, primarul care a gândit Tulcea de astăzi. În timpul mandatelor sale s-a realizat cadastrul oraşului

Ştefan Borş a fost primar al Tulcei în trei rânduri, între anii 1894 – 1911. El a construit în Tulcea 14 şcoli, 12 biserici, 3 cazărmi, 3 spitale şi Palatul pescarilor.

S-a născut în judeţul Nemţ în 1858, dar a rămas pentru totdeauna în memoria tulcenilor întrucât lui se datorează dezvoltarea oraşului. În trei rânduri, a fost deputat şi senator conservator în Parlamentul României.

În vremea lui s-a realizat cadastrul oraşului, s-au făcut proiectele de alimentare cu apă şi energie electrică, dar şi calea ferată Constanţa – Tulcea. S-au pavat străzile şi trotuarele cu piatră cubică. Tot în timpul mandatului său s-au înfiinţat şapte oboare cu cereale şi s-a instalat firul telefonic Galaţi – Tulcea.

SIBIU. Johann Sachs von Harteneck, primarul de legendă

Un adevărat reformator, primarul de legendă al sibienilor, comite al saşilor şi jude regal, Johann Sachs von Harteneck a avut parte de un sfârşit cumplit, fiind decapitat în Piaţa Mare a Sibiului.

Johann Zabanius, una dintre cele mai importante personalităţi ale saşilor transilvăneni, s-a născut în anul 1664 la Eperies, în Ungaria, azi Presov, Slovacia. La 12 ani, mai exact în anul 1776 vine la Sibiu unde îşi face studiile la actualul Colegiu Naţional Brukenthal.

IAŞI. Cum s-a ruinat Scarlat Pastia din spirit civic şi cine a adus apa potabilă în oraş

Instituţia primăriei funcţionează în Iaşi începând din 1864. În acest interval au existat 80 de mandate la şefia municipalităţii, însă doar o mână dintre edilii şefi rămân în istorie drept vizionari.

Primul primar al Iaşiului a fost Dimitrie Gusti, care a intrat în funcţie la data de 24 august 1864, a condus oraşul până în decembrie 1866 şi a revenit la conducerea primăriei în alte patru mandate. A fost un primar care a promovat cultura şi, printre altele, l-a făcut cetăţean de onoare al Iaşiului pe Vasile Alecsandri.

image


Însă Scarlat Pastia (1827-1900) este probabil primarul despre care se poate spune că s-a sacrificat cel mai mult pentru dezvoltarea Iaşiului, până într-acolo încât s-a ruinat.

BISTRIŢA. Vizionarul burgului săsesc care a pus la punct canalizarea şi iluminatul public

Abia în perioada interbelică Bistriţa a avut parte de primul primar de etnie română, oraşul fiind condus până atunci de saşi. Corneliu Mureşan a fost un vizionar, amenajând canalizarea oraşului, iluminatul public, ştrandul municipal sau stadionul „Jean Pădureanu”.

Corneliu Mureşan s-a născut în 1902 într-o comună din judeţul Mureş. Acesta a profesat ca avocat în Bistriţa, iar în 1934 a ajuns primar al municipiului, funcţie pe care o pierde înainte să-şi ducă la bun sfârşit mandatul.

FOCŞANI. Dumitru Căian a adus în oraş iluminatul public, Ştefan Graur a introdus apa şi a pavoazat străzile

Cei doi s-au remarcat în fruntea administraţiei locale nu numai prin faptul că şi-au pus amprenta asupra dezvoltării oraşului, ci şi ca eminenţi oameni de cultură.

2

La sfârşitul secolului XIX, Focşaniul era un orăşel de graniţă, de mărimea unei comune mai mari de astăzi, lipsit de confortul care exista în alte oraşe. Populaţia nu număra mai mult de 15.000-20.000 de suflete.

SUCEAVA. Primarul austriac care a adus energia electrică, iluminatul public, alimentarea cu apă, canalizarea şi străzile asfaltate

Franz Des Loges este cel mai longevic şi cel mai important primar pe care l-a avut oraşul Suceava. El a construit centrul urbanistic al Sucevei, a introdus iluminatul public, alimentarea cu apă, canalizarea şi a asflatat primele străzi din oraş.

Franz Ritter von Des Loges este cel mai longeviv primar pe care l-a avut oraşul Suceava, îndeplinind această funcţie în perioada 1891 - 1914. El s-a născut în anul 1846 la Viena, într-o familie de origine franco - elveţiană. În anul 1871, Franz Des Loges a absolvit cursurile Facultăţii de Drept din Viena, fiind repartizat la Tribunalul din Cernăuţi şi apoi la primăria aceluiaşi oraş. O perioadă a fost angajat ca inginer la societatea care a construit calea ferată Lemberg - Cernăuţi - Iaşi, iar la finalizarea acestei căi feroviare, Franz Des Loges a primit o pensie viageră din partea statului român şi a fost înnobilat cu titlul de cavaler.

ARAD. Salacz Gyula, primarul pe timpul căruia au început lucrările de canalizare şi de introducere a apei potabile

Salacz Gyula a fost unul dintre primarii Aradului care a contribuit la construirea oraşului. De asemenea, el este şi cel mai longeviv primar al administraţiei locale.

Arad

Salacz Gyula a fost timp de 26 de ani primar al Aradului. El promova în funcţii de răspundere numai pe criteriul capacităţii. Avea  inrasingentă maximă faţă de subaltern şi funcţionarii din primărie, avea spirit de convingere (dezbateri furtunoase în cadrul sedinţelor de consiliu).

CĂLĂRAŞI. Cel mai destoinic primar din ultimul secol

Eugen Cialîc, omul care a condus Călăraşiul cu mână de fier timp de 3 mandate, prieten al marelui istoric Nicolae Iorga, a transformat oraşul în capitala culturală a sud-estului României, a extins reţeaua electrică şi de canalizare, a pavat bulevarde, a construit o maternitate, o baie publică şi a dat în funcţiune o piaţă.

Eugen Cialîc a devenit, călărăşean, prin adopţie, în anul 1923, după terminarea Facultăţii de Drept, când a ales să profeseze ca avocat în oraşul de pe malul Borcei. Practic, de atunci, timp de 22 de ani, începe o carieră fulminantă în aproape toate domeniile: cultural, artistic şi edilitar.„ Îşi câştigase renumele ca avocat pentru că ajunsese să pledeze, fără nicio o remuneraţie, în procesele celor săraci“, spune prof. Nicolae Ţiripan, directorul Arhivelor Călăraşi.

TÂRGU-MUREŞ. Primari care ne-au lăsat moştenire clădirile emblematice

Borsos Tamas a adus titlul de oraş liber regal pentru Târgu-Mureş, la început de secol XVII. Bernady Gyorgy şi Emil Dandea sunt alte două nume cunoscute oricărui târgumureşean. Sunt primari care au făcut lucruri importante pentru oraş la sfârşit de secol XIX şi început de secol XX. Moştenirea lăsată sunt principalele edificii construite, motive de mândrie locală.

“Sigur că orice oraş îşi cultivă memoria, îşi caută figuri reprezentative, are patrimoniul său. La Târgu-Mureş două nume domină memoria colectivă, Bernady Gyorgy şi Emil Dandea, deşi mulţi s-ar putea gândi şi la un alt mare primar, Borsos Tamas, care trăind la sfărşitul secolului XVI- începutul secolului XVII a fost iniţiatorul unor proiecte care anunţau modernitatea. Vorbim de proiecte de urbanizare în primul rând, din iniţiativa lui fiind construită Cetatea Târgu-Mureş, care este un element identitar al oraşului”, a precizat istoricul Cornel Sigmirean, profesor universitar doctor la Universitatea “Petru Maior” din Târgu-Mureş.

BRAŞOV. Primarii care au transformat oraşul în ultimii 100 de ani

Braşovul a avut parte de primari gospodari care au contribuit decisiv la dezvoltarea oraşului. Transformarea Braşovului a început în perioada interbelică, a continuat în comunist, dar şi după Revoluţie.

Gheorghe Baiulescu a fost primul primar român al Braşovului. FOTOcasasfatului.ro

Primul primar marcant al Braşovului a fost Gheorghe Baiulescu. Medicul a fost primul primar român şi s-a implicat în introducerea limbii române în administraţie şi şcoli. A absolvit facultatea de medicină din Viena şi a şi predate la Braşov. A fost primar în  1916, iar în  1919 a devenit prefect. A deţinut mai multe immobile impozante printre care şi clădirea Şcolii Generale nr 6 din Livada Poştei. Pe toate le-a donat oraşului.      

ALEXANDRIA. Alexandru Colfescu, primarul polivalent care a schimbat faţa oraşului

În Alexandria,  puţine lucruri amintesc de cel care a fost Alexandru Colfescu. Pentru unii dintre actualii locuitori ai oraşului, Alexandru Colfescu înseamnă o stradă, o şcoală sau o statuie. Dincolo de toate acestea, Colfescu este cel mai renumit dintre foştii primari ai Alexandriei .

Alexandru Colfescu s-a născut pe 10 noiembrie 1899 în Alexandria, fiind alexăndrean get-beget. A preluat conducerea urbei în calitate de primar la doar 35 de ani, fiind deja la vârsta respectivă un cunoscut avocat în oraş, licenţiat în drept. A condus Alexandria ca primar, în două rânduri. Pentru prima dată, între 1934-1937 şi pentru a doua oară între anii 1939-1940.

CRAIOVA. Nicolae Romanescu a transformat Bănia într-un oraş simbol

Nicolae Romanescu a fost primar al Băniei în anul 1898, 1901-1916, 1929. A fost una dintre cele mai emblematice figuri ale oraşului şi a contribuit la dezvoltarea Craiovei la începutul secolului XX.

Primarul Nicolae Romanescu a fost descendent al unei vechi famili boiereşti, iar în anul 1883 a fost consilierul comunal al Craiovei. A studiat socologia, literatura şi dreptul la Paris şi Liege. Edilul a reuşit să transforme Bănia într-un oraş simbol.

TIMIŞOARA. Oamenii care au lăsat multe în urma lor

Timişoara a avut de-a lungul anilor numeroşi primari care şi-au pus amprenta pe dezvoltarea oraşului. Vă prezentăm şase edili care au condus oraşul de pe Bega.

La mijlocul secolul al XIX-lea, Timişoara a început să înflorească într-un ritm ameţitor. Până la Primul Război Mondial avea să devină al treilea oraş ca importanţă al Ungariei de atunci, după Budapesta şi Presburg (Bratislava). La dezvoltarea oraşului aveau să îşi aducă contribuţia câţiva primari de mare prestigiu. Vă vom prezenta şase primari celebri din Timişoara.

HUNEDOARA. Viorel Răceanu, primarul care a transformat Hunedoara în municipiu

Viorel Răceanu a fost cel mai longeviv primar al Hunedoarei, iar în perioada de aproape două decenii în care el s-a aflat la conducerea administraţiei locale, municipiul a trecut prin cele mai importante transformări. Planurile sale au fost ca Hunedoara să devină un aşezare urbană de peste 100.000 de locuitori.

image

Anul trecut, Viorel Răceanu (88 de ani) a primit titlul de cetăţean de onoare al municipiului Hunedoara. A fost răsplătit simbolic pentru activitatea sa la conducerea Primăriei Hunedoara, în anii 1960 şi 1970. Viorel Răceanu a fost preşedinte al Sfatului Popular al Hunedoarei, funcţie similară cu cea de primar, timp de aproape două decenii, din anul 1961 până în 1979, vreme în care municipiul a trecut prin cele mai importante transformări din istoria lui.

La acest mateial au participat Muguel Manea, Cosmin Zamfirache, Florentin Coman, Mădălin Sofronie, Dana Mihai, Ionuţ Dima, Iulian Bunilă, Sabina Ghiorghe, Dorin Ţimonea, Ramona Găină, Bianca Sara, Borcea Ştefan, Mariana Iancu, Dănuţ Zuzeac, Bogdan Iancu, Ionela Stănilă, Simona Suciu, Elisabeth Bouleanu, Andreea Mitrache, Adrian Boioglu, Ştefan Both, Florin Jbanca, Daniel Guţă, Cezar Pădurariu, Remus Florescu.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite