Primari care ne-au lăsat moştenire clădirile emblematice

Palatul Culturii din Târgu-Mureş Foto: Ana Gajdo

Borsos Tamas a adus titlul de oraş liber regal pentru Târgu-Mureş, la început de secol XVII. Bernady Gyorgy şi Emil Dandea sunt alte două nume cunoscute oricărui târgumureşean. Sunt primari care au făcut lucruri importante pentru oraş la sfârşit de secol XIX şi început de secol XX. Moştenirea lăsată sunt principalele edificii construite, motive de mândrie locală.

“Sigur că orice oraş îşi cultivă memoria, îşi caută figuri reprezentative, are patrimoniul său. La Târgu-Mureş două nume domină memoria colectivă, Bernady Gyorgy şi Emil Dandea, deşi mulţi s-ar putea gândi şi la un alt mare primar, Borsos Tamas, care trăind la sfărşitul secolului XVI- începutul secolului XVII a fost iniţiatorul unor proiecte care anunţau modernitatea. Vorbim de proiecte de urbanizare în primul rând, din iniţiativa lui fiind construită Cetatea Târgu-Mureş, care este un element identitar al oraşului”, a precizat istoricul Cornel Sigmirean, profesor universitar doctor la Universitatea “Petru Maior” din Târgu-Mureş.

Borsos Tamas (1566-1633) a avut ca obiectiv, în perioada în care s-a aflat în fruntea oraşului, apărarea  drepturile locuitorilor acestuia. În 1603 a obţinut dreptul de a ridica ziduri de apărare în jurul oraşului.  Borsos Tamas a obţinut de la principele Bethlen Gabor în 1616, recunoaşterea localităţii Târgu-Mureş ca oraş liber regal. Asta însemna că oraşul avea un jude, echivalentul funcţiei de primar, care decidea în toate aspectele funcţionării acestuia.

“Pentru ambianţă noastră citadină, opera lui Bernady Gyorgy şi Emil Dandea rămâne în plin plan”, mai spune istoricul Cornel Sigmirean

Bernady Gyorgy (1864-1938) este cel care şi-a legat numele de obiective importante ale oraşului şi cel care a reuşit să schimbe radical imaginea oraşului, la început de secol XX.  Bernady a studiat la Budapesta, a fost doctor în farmacie şi licenţiat în ştiinţe juridice. În 1902 Bernady a ajuns primar al oraşului Târgu-Mureş. El a fost cel care a modernizat reţeaua de energie electrică, a construit un sistem de alimentare cu apă şi canalizare, a asfaltat străzi, a construit alei, parcuri şi pieţe. Tot în timpul mandatului său s-au  construit şcoli în care azi funcţionează Universitatea „Petru Maior”, Colegiul Naţional „Unirea”, Colegiul Naţional “Al. Papiu Ilarian” etc. În 1908 a construit o nouă primărie astăzi cunoscută sub denumirea de Palatul Administrativ sau sediul Prefecturii Judeţelui Mureş şi al Consiliului Judeţean Mureş. În 1913 au fost terminate lucrările de construcţie ale Palatului Culturii.

“Bernady Gyorgy, un om inteligent, a trăit într-o perioadă specială, atât din istoria Târgu-Mureşului cât şi din istoria Europei. A fost primar la începutul secolului XX  când Europa trăia o Epocă de Aur, la Belle Epoque, trăia perioada unui stil care exprima bucuria de a trăi. Pentru că niciodată până atunci lumea nu a trăit cu atâta entuziasm. Stilul Secession sau Art Nouveau a marcat epoca la nivel european. Dacă ne apropiem de spaţiul nostru transilvan, în spaţiul central,  Guvernul de la Budapesta, ungurii,  prin multe investiţii şi proiecte doreau să marcheze 1000 de ani de la Descălecatul în spaţiul Bazinului Carpatic. Ca uramare a fost o perioadă de efervescenţă când s-a construit foarte, foarte mult. Dacă ne referim la Târgu-Mureş, avem marile licee, care bineînţeles, au avut o altă destinaţie pe parcurs: vorbim de clădirile actuale ale Colegiilor Unirea, Papiu, ale Universităţii Petru Maior, Biblioteca, Palatul Culturii, actuala clădire a Prefecturii, faţada Liceului Bolyai, clădirea Universităţii de Medicină unde iniţial a fost o şcoală de cadeţi etc. Într-un inventar sumar vedem ce a însemnat numai în plan edilitar începutul de secol XX. Toate aceste se leagă de numele lui Bernady Gyorgy. Nu numai că a fost primar, dar a fost implicat până în cele mai mici detalii în ceea ce înseamnă arhitectura oraşului. Un loc aparte îl ocupă cele două clădiri, imaginea clasică a oraşului: Palatul Culturii şi Casa Oraşului (acum Palatul Administrativ-n.r.). Bernady s-a ocupat personal de aducerea arhitecţilor. În arhitectura lor abundă elementele vegetale, unele inspirate din arta Renaşterii. De altfel, Casa Oraşului a fost construită având ca model Primăria din Siena. Este momentul când oamenii investesc în confort, în cultură, apar sporturile, loisir-ul, plimbările, balurile, concertele, teatrul, toate alcătuiesc imaginea unei epoci. Cei care trăiau atunci nu credeau că ea s-ar putea sfârşi atât de tragic. Epoca de la începutul secolului XX, deşi istoricii se referă la ea ca la secolul XIX, pentru că a luat sfârşit în 1914, când a început Primul Război Mondial, apare în contrast cu ce a urmat. Respectiv, Primul Război Mondia,l apoi un armistiţiu, dar cu multe greve, asasinate, în perioada interbelică şi apoi un alt război, Marea Conflagraţie dintre 1939 şi 1945. Poate că supralicităm realizările de dinainte de 1914, dar facem acest lucru în contrast cu ce a urmat”, a mai explicat istoricul Cornel Sigmirean.

Din 1926 până în 1929 Bernady Gyorgy a fost din nou primarul oraşului, apoi parlamentar, reprezentant al judeţul Mureş-Turda. Bernady Gyorgy a murit în 1938.

Emil Dandea (1883-1969) provine dintr-o familie cu vechi tradiţii în lupta pentru afirmarea drepturilor românilor. A urmat Facultatea de Drept din Cluj-Napoca şi Academia Comercială din Viena. La sfârşitul Primului Război Mondial, administraţia maghiară a fost înocuită treptat cu cea românească. Primul mandat de primar la Târgu-Mureş a început în anul 1922.

“Emil Dandea rămâne figura emblematică a perioadei interbelice, pentru cultura română a fost o epocă de aur. Românii, la sfârşitul Primului Război Mondial şi-au întregit ţara. Vorbim de noile provincii Banat, Transilvania, Bucovina, Basarabia. Românii au trăit apoteotic momentul, lucru care s-a şi reflectat în planul culturii româneşti, a civilizaţiei româneşti. Dandea era un om instruit, cu studii la Cluj, Budapesta, Viena. A făcut parte din elita care în 1918 a preluat administrarea Transilvaniei. A fost primar doar pentru 7 ani (în două perioade diferite-n.r.), dar a făcut lucruri importante pentru oraş şi cred că merită ca românii să îl aşeze în memoria lor istorică. Edificiile construite de el străjuiesc centrul oraşului: Biserica Mare, pe care târgumureşenii o numesc Catedrala Mare Ortodoxă, şi catedrala Mică, greco-catolică. Prima, construită în stil neo-bizantin, este un spaţiu care dorea să impună schimbarea de model cultural în Transilvania să marcheze o altă experienţă politică, parte integrantă a spaţiului de cultură şi civilizaţie a României. Cred că o vreme a fost considerată şi cea mai mare biserică ortodoxă din România, ca habitat. În cealaltă parte a fost ridicată o catedrală greco-catolică, concepută după modelul Basilicii Sfântu Petru din Roma, pentru a marca latinitatea, originea noastră romana, afinităţile cu civilizaţia Italiei. În timpul lui s-a construit clădirea Pprefecturii  acum Primăria Târgu-Mureş, n.r.), în stul neo-brâncovenesc, sau neo-românesc plecând de la ideea că domnia lui Brâncoveanu când au fost multe realizări arhitectonice, este reprezentativă pentru români. Dar au fost păstrate elemente locale în ideea de a ne marca o anumită identitate aparte” , a mai menţionat profesorul Sigmirean.

În timpul celui de-al doilea mandat de primar al lui Bernady, 1934-1937, au fost finalizate proiecte începute în perioada 1922-1924. După 1940 Dandea s-a refugiat la Bucureşti. Instaurarea regimului comunist, i-a adus lui Dandea, liberal convins, persecuţii, ca şi altor oameni politici din perioada interbelică. A murit la Bucureşti, în 1969, dar a fost înmormântat la Târgu-Mureş.