AVANPREMIERĂ „Carte de identităţi. Mutaţii ale autobiograficului în proza de după 1989“, de Florina Pîrjol. „Mircea Cărtărescu – Totul ca obsesie auctorială“ 0

Volumul „Carte de identităţi. Mutaţii ale autobiograficului în proza românească de după 1989“, scris de criticul Florina Pîrjol,  analizează  trilogia „Orbitor“ de Mircea Cărtărescu, dar şi texte de Adrian Schiop, Ionuţ Chiva, Claudia Golea, Cecilia Ştefănescu, Alexandru Vakulovski, Dragoş Bucurenci.  Vă prezentăm, în avanpremieră, fragmente din capitolul despre Mircea Cărtărescu.

Vezi comentarii 0

O istorie umană a Mediteranei, la Humanitas

Lansarea volumului “Marea cea Mare. O istorie umană a Mediteranei – comercianţi, navigatori, oraşe-porturi, comunităţi” de David Abulafia va prilejui la Bucureşti o dezbatere cu Ştefan Andreescu, Andrei Cornea, Cristian Lascu, Sever Voinescu şi Constantin Lascu luni, 21 iulie, ora 19.00, pe terasa librăriei Humanitas Kretzulescu.

Premiile Festivalului de Poezie „Argothica“ de la Sibiu

În perioada 11-13 iulie, la Sibiu, s-a desfăşurat ediţia anului 2014 a Festivalului Internaţional de Poezie Artgothica. În cadrul Festivalului, au fost acordate Premiile Naţionale pentru Poezie Mircea Ivănescu. Juriul, alcătuit din scriitorii Dan Mircea Cipariu, Virgil Diaconu, Adrian Suciu şi Lucian Vasilescu, a fost prezidat de către scriitoarea Nora Iuga.

Noul „Codul lui Da Vinci“: trilogia care spune legenda Mariei Magdalena

„Cea mai grozavă poveste care nu a fost spusă niciodată“ este cea a Mariei Magdalena, consideră scriitoarea americană Kathleen McGowan. După cercetări întinse pe 20 de ani, autoarea a scris trilogia care dezvăluie legenda Mariei Magdalena. A treia carte a acestei serii, numită „Prinţul poet“, a apărut recent la Editura Rao, alături de celelalte două volume: „Cartea iubirii“ (2011) şi „Cea aşteptată“ (2008).

Benjamin Franklin: „Berea este dovada că Dumnezeu ne iubeşte şi vrea să fim fericiţi“.  Despre optimism şi pesimism, într-un singur volum

Volumul „Ghidul optimistului/ Ghidul pesimistului“, realizat în oglindă,  de britanicii Niall Edworthy şi Petra Cramsie, apărut la Editura Nemira, în traducerea Adrianei Bădescu, cuprinde atât citate pesimiste, cât şi optimiste despre plictiseală, aventură, chelie, dragoste, artă, băutură, ştiinţă, mâncare şi fumat. Voltaire, Victor Hugo, Freud, Brâncuşi, Napoleon, Einstein, Coco Chanel, Picasso şi Benjamin Franklin se numără printre cei citaţi.

„Păzitoarea tainei“. Fragmente din noul roman al lui Kate Morton

Un nou roman de Kate Morton va fi prezentat joi, 10 iulie de la ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cişmigiu. Bestsellerul internaţional „Păzitoarea tainei“ a figurat în topurile de vânzări din The Times şi New York Times. Sînziana Dragoş, Marina Constantinescu, Silvia Dumitrache, Elisabeta Lăsconi şi Denisa Comănescu vor vorbi despre fragilitatea visurilor de tinereţe şi puterea legăturilor de familie.

Romanul unei tinere care a făcut armata la 18 ani, în cadrul Forţelor de Apărare Israeliene

Romanul „The People of Forever Are Not Afraid“/„Oamenii eternităţii nu se tem niciodată“ este debutul autoarei israeliene cu origini româneşti şi irakiene, Shani Boianjiu. Scriitoarea este cea mai tânără laureată a premiului 5 under 35 decernat de National Book Foundation, dar şi prima scriitoare israeliană nominalizată în Marea Britanie la Women’s Prize for Fiction.

În studiul limbii şi în dicţionar, pudibonderia nu îşi are locul. Sunt numite cuvinte obscene, vulgare, triviale, tabuisme (de unii lexicografi străini). Adevărul este că a existat până nu demult, în cultura noastră oficială, o barieră de netrecut. Chiar şi literatura şi jurnalismul au fost obligate să „mascheze“ grafiile nepermise prin celebrele puncte de suspensie.

luna trecuta · comentarii (52)

E limpede pentru oricine că timpul înseamnă reperul principal al oricărei vieţi. Succesivele întâmplări din care se compune fiecare existenţă, se raportează mai întâi şi în chip fatal la această instanţă de natură fizică. Aşa încât până şi cea mai timidă încercare de recuperare a ceea ce a fost se raportează inexorabil la timp.

acum 5 luni · comentarii (2)

Fenomen recent, blogul a schimbat radical modalitatea de circulaţie a informaţiei în mediul virtual prin facilităţile oferite utilizatorilor de a comunica şi de a influenţa opiniile cititorilor. Blogul este un format redactat de orice persoană care transmite, pe o pagină web, informaţii despre un subiect fără a i se impune o anumită calificare jurnalistică sau competenţă într-un domeniu. S-a creat un spaţiu virtual numit blogosferă.

acum 2 luni · comentarii (2)

Cartea Florinei Fekète „De ce iubim bărbaţii?“, proaspăt apărută la Self Publishing, are toate şansele să contribuie la rezolvarea unei frustrări vechi cât istoria literaturii. Avem atâtea personaje feminine memorabile create de autori bărbaţi, dar prea puţine aduse pe lume, „născute“ de scriitoare femei.

acum 5 luni · comentarii (1)

După mulţi ani de tergiversări, ilustrând proasta administrare a ţării de către iubiţii noştri conducători, clădirea destinată Bibliotecii Naţionale a fost, în sfârşit, dată Bibliotecii Naţionale. Ea nu era terminată în 1989, astfel încât, în perioada care a urmat, în deplină libertate, arhitecţii români au avut posibilitatea să schimbe cursul definitivării ei, astfel încât să nu semene cu clădirile-mausoleu de genul Casei Poporului.

acum 5 luni · comentarii (13)

Din seria intensificatorilor emoţionali, de care stilul jurnalistic abuzează dintotdeauna („îngrozitor”, „înfiorător”, „terifiant”, „zguduitor”, „cutremurător”, „groaznic”, „şocant”, „incredibil”, „apocaliptic”, „catastrofal”, „incendiar” etc.), cel mai des folosit în momentul de faţă este, fără îndoială, „halucinant”, atrage atenţia Rodica Zafiu, lingvist şi prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti.

acum 5 luni · comentarii (8)

Primele poezii scrise de Eminescu n-au nimic eminescian. Şi sunt, în general, lipsite de poezie. Încă adolescent, cu mintea plină de ecourile lecturilor din „Lepturariul” lui Aron Pumnul, poetul imită într-un mod exterior diverse voci lirice din vremea lui. O face cu o seriozitate naivă, trăind o beţie pe care Titu Maiorescu o va numi la un moment dat – referindu-se la alţi autori – beţia de cuvinte.

acum 11 zile · comentarii (17)

„Dosarul Stalin- Generalissimul generalissim” nu este nici pe departe încă o biografie a “Tătucului popoarelor.” Nu este, în mod obligatoriu sau în cel mai evident chip cu putinţă, aşa cum poate ne-am fi aşteptat, o analiză politologică, în specificul rigorii universitare, a felului în care Iosif Vissarionovici a înţeles şi pus în practică comunismul, totalitarismul.

acum 13 zile · comentarii (2)

„-N-am auzit de Pasternak!” Scrâşnea, muşcând cuvintele cu dinţii lui ţărăneşti, revoltat, indignat, siderat, chipurile năucit, Academicianul Zaharia Stancu, Preşedintele Uniunii Scriitorilor, Directorul General al Teatrului Naţional, Directorul Gazetei Literare, trecând dintr-un birou în altul al sediului Uniunii din Kiselev, fostă reşedinţă-muzeu a vestitului Stelian Popescu,

acum 13 zile · comentarii (2)

Cu un titlu poate prea promiţător, anunţând un caracter eseistic pe care nu îl are în totalitate, făgăduind a da seama despre utopii când, în realitate, descrie fenomene şi experienţe, radicale, e drept, dar care există aievea ca individulităţi, „Utopii performative” (Editura Humanitas, Bucureşti, 2014), este deopotrivă cu toate acestea o carte nu numai utilă, ci şi bine scrisă.

acum 17 zile · comentarii (0)

Decesul din luna aprilie al aproape nonagenarei Nina Cassian, al cărei nume e legat de teatru prin definitivarea textului de spectacol al neuitatului Hamlet de la Bulandra (1985; regia: Alexandru Tocilescu) a provocat un delir funerar similar celui înregistrat la moartea lui Nicu Ceauşescu ori a lui Sergiu Nicolaescu.

acum 22 zile · comentarii (0)
Postari Recente