Turul literar al Parisului: de la librăria preferată a lui Hemingway la hotelul în care au stat soţii Fitzgerald

Parisul de altădată a servit drept sursă de inspiraţie pentru câţiva dintre cei mai apreciaţi scriitori ai tuturor timpurilor. Este oraşul în care James Joyce a terminat de scris celebrul roman „Ulise“, sau în care Ernest Hemingway îşi începea cariera ca tânăr scriitor. De asemenea, e de notat şi experienţa soţilor Scott şi Zelda Fitzgerald la Hotelul Saint-James Albany din capitala franceză.

FOTO Cele mai impresionante 10 librării din întreaga lume

E posibil ca tehnologia din ce în ce mai avansată să-i facă pe copiii generaţiilor viitoare să creadă că librăriile sunt nişte creaturi fictive întâlnite numai în romane. Acest lucru este de înţeles având în vedere că mai multe librării frumoase din întreaga lumea s-au închis în ultimii ani. Există, însă, unele care au rezistat erei Amazon, datorită design-ului remarcabil sau cărţilor rare pe care le deţin pe stoc.

AVANPREMIERĂ „Carte de identităţi. Mutaţii ale autobiograficului în proza de după 1989“, de Florina Pîrjol. „Mircea Cărtărescu – Totul ca obsesie auctorială“

Volumul „Carte de identităţi. Mutaţii ale autobiograficului în proza românească de după 1989“, scris de criticul Florina Pîrjol,  analizează  trilogia „Orbitor“ de Mircea Cărtărescu, dar şi texte de Adrian Schiop, Ionuţ Chiva, Claudia Golea, Cecilia Ştefănescu, Alexandru Vakulovski, Dragoş Bucurenci.  Vă prezentăm, în avanpremieră, fragmente din capitolul despre Mircea Cărtărescu.

O istorie umană a Mediteranei, la Humanitas

Lansarea volumului “Marea cea Mare. O istorie umană a Mediteranei – comercianţi, navigatori, oraşe-porturi, comunităţi” de David Abulafia va prilejui la Bucureşti o dezbatere cu Ştefan Andreescu, Andrei Cornea, Cristian Lascu, Sever Voinescu şi Constantin Lascu luni, 21 iulie, ora 19.00, pe terasa librăriei Humanitas Kretzulescu.

În studiul limbii şi în dicţionar, pudibonderia nu îşi are locul. Sunt numite cuvinte obscene, vulgare, triviale, tabuisme (de unii lexicografi străini). Adevărul este că a existat până nu demult, în cultura noastră oficială, o barieră de netrecut. Chiar şi literatura şi jurnalismul au fost obligate să „mascheze“ grafiile nepermise prin celebrele puncte de suspensie.

luna trecuta · comentarii (52)

E limpede pentru oricine că timpul înseamnă reperul principal al oricărei vieţi. Succesivele întâmplări din care se compune fiecare existenţă, se raportează mai întâi şi în chip fatal la această instanţă de natură fizică. Aşa încât până şi cea mai timidă încercare de recuperare a ceea ce a fost se raportează inexorabil la timp.

acum 5 luni · comentarii (2)

Fenomen recent, blogul a schimbat radical modalitatea de circulaţie a informaţiei în mediul virtual prin facilităţile oferite utilizatorilor de a comunica şi de a influenţa opiniile cititorilor. Blogul este un format redactat de orice persoană care transmite, pe o pagină web, informaţii despre un subiect fără a i se impune o anumită calificare jurnalistică sau competenţă într-un domeniu. S-a creat un spaţiu virtual numit blogosferă.

acum 2 luni · comentarii (2)

Cartea Florinei Fekète „De ce iubim bărbaţii?“, proaspăt apărută la Self Publishing, are toate şansele să contribuie la rezolvarea unei frustrări vechi cât istoria literaturii. Avem atâtea personaje feminine memorabile create de autori bărbaţi, dar prea puţine aduse pe lume, „născute“ de scriitoare femei.

acum 5 luni · comentarii (1)

După mulţi ani de tergiversări, ilustrând proasta administrare a ţării de către iubiţii noştri conducători, clădirea destinată Bibliotecii Naţionale a fost, în sfârşit, dată Bibliotecii Naţionale. Ea nu era terminată în 1989, astfel încât, în perioada care a urmat, în deplină libertate, arhitecţii români au avut posibilitatea să schimbe cursul definitivării ei, astfel încât să nu semene cu clădirile-mausoleu de genul Casei Poporului.

acum 5 luni · comentarii (13)

Din seria intensificatorilor emoţionali, de care stilul jurnalistic abuzează dintotdeauna („îngrozitor”, „înfiorător”, „terifiant”, „zguduitor”, „cutremurător”, „groaznic”, „şocant”, „incredibil”, „apocaliptic”, „catastrofal”, „incendiar” etc.), cel mai des folosit în momentul de faţă este, fără îndoială, „halucinant”, atrage atenţia Rodica Zafiu, lingvist şi prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti.

acum 6 luni · comentarii (8)

Omul viitorului, dar ce spun eu al viitorului? Este deja omul prezentului. L-a întrevăzut Nietzsche, i-a anticipat sufletul de gheaţă. Forma sa masificată a fost descrisă de Ortega y Gasset. O gheaţă larvară care tinde să se reproducă şi să se înmulţească pe măsură ce dorinţa de putere devine mai sofisticată şi mai rudimentară totodată.

acum 5 zile · comentarii (0)

Undeva, în paginile de final ale cărţii Caragiale după Caragiale- Arcanele interpretării: exagerări, deformări, excese (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2014), autorul ei, Angelo Mitchievici, citează două fragmente din scrierile lui Andrei Pleşu. Ambele desprinse din cartea Comèdii la porţile Orientului, apărută în 2012 la Humanitas.

acum 6 zile · comentarii (0)

Primele poezii scrise de Eminescu n-au nimic eminescian. Şi sunt, în general, lipsite de poezie. Încă adolescent, cu mintea plină de ecourile lecturilor din „Lepturariul” lui Aron Pumnul, poetul imită într-un mod exterior diverse voci lirice din vremea lui. O face cu o seriozitate naivă, trăind o beţie pe care Titu Maiorescu o va numi la un moment dat – referindu-se la alţi autori – beţia de cuvinte.

acum 18 zile · comentarii (17)

„Dosarul Stalin- Generalissimul generalissim” nu este nici pe departe încă o biografie a “Tătucului popoarelor.” Nu este, în mod obligatoriu sau în cel mai evident chip cu putinţă, aşa cum poate ne-am fi aşteptat, o analiză politologică, în specificul rigorii universitare, a felului în care Iosif Vissarionovici a înţeles şi pus în practică comunismul, totalitarismul.

acum 20 zile · comentarii (2)

„-N-am auzit de Pasternak!” Scrâşnea, muşcând cuvintele cu dinţii lui ţărăneşti, revoltat, indignat, siderat, chipurile năucit, Academicianul Zaharia Stancu, Preşedintele Uniunii Scriitorilor, Directorul General al Teatrului Naţional, Directorul Gazetei Literare, trecând dintr-un birou în altul al sediului Uniunii din Kiselev, fostă reşedinţă-muzeu a vestitului Stelian Popescu,

acum 20 zile · comentarii (2)

Cu un titlu poate prea promiţător, anunţând un caracter eseistic pe care nu îl are în totalitate, făgăduind a da seama despre utopii când, în realitate, descrie fenomene şi experienţe, radicale, e drept, dar care există aievea ca individulităţi, „Utopii performative” (Editura Humanitas, Bucureşti, 2014), este deopotrivă cu toate acestea o carte nu numai utilă, ci şi bine scrisă.

acum 24 zile · comentarii (0)