Viaţa ca un cerc

Inevitabil, toţi ne sfârşim cândva existenţa – însă este important ce facem sau ce alegem să facem între aceste două puncte terminus: viaţă şi moarte.

Am văzut aseară filmul „Hoţul de cărţi” şi după această experienţă pe care am simţit-o extrem de emoţionantă m-am gândit încă mai mult la un disc pe care-l puteţi asculta în această seară la Radio România Muzical: ultimul disc lăsat de dirijorul Claudio Abbado, un mare muzician care s-a stins din viaţă în 20 ianuarie 2014, înainte să-şi vadă acest disc apărut pe piaţă. Albumul a fost lansat în 10 februarie 2014.

Şi m-am gândit la semnificaţia „primului” şi „ultimului”. Pentru că primul şi ultimul disc al lui Claudio Abbado au fost înregistrate alături de o la fel de celebră pianistă, pe care am avut ocazia să o ascultăm şi la Bucureşti, în cadrul Festivalului Enescu – Martha Argerich. Să fie doar o simplă coincidenţă?

În 1967, tinerii Abbado şi Argerich înregistrau împreună concerte pentru pian de Ravel şi Prokofiev – un disc care a devenit repede un reper de neocolit, invocat şi astăzi drept modul în care ar trebui interpretate la modul ideal aceste concerte.

În 2013, Abbado, la 80 ani şi Argerich, la 72 de ani, apăreau împreună pe scena Festivalului de la Lugano, pentru a interpreta două concerte de Mozart: numerele 20 şi 25, alături de o orchestră de tineri, dar foarte talentaţi muzicieni, un ansamblu înfiinţat în 2004 de Claudio Abbado – Orchestra Mozart din Bologna.

Înregistrările realizate în cadrul acelui concert se regăsesc pe discul lansat de casa Deutsche Grammophon în 10 februarie 2014.

Este greu să spui de ce o interpretare este de o calitate specială – pentru că, din păcatele, cuvintele nu pot cuprinde ceea ce urechile pot percepe: o stare de graţie, emoţie, sentimentul că eşti tras către o altă lume mai bună, acolo unde îngerii cântă Mozart şi Dumnezeu ascultă Bach.

Chiar dacă este doar un disc, interpretarea Argerich – Abbado pentru Mozart cred că exact asta face: deschide o poartă către o lume de care altfel nu am avea parte, cu totul deosebită de ceea ce trăim în mod curent.

Evident, criticii muzicali de peste tot în lume s-au întrecut în a lăuda acest ultim disc al lui Claudio Abbado.

Însă mie mi se pare că orice poţi spune în cuvinte despre acest disc este prea sec, aşa că vă îndemn doar să ascultaţi: în această seară la Radio România Muzical, ora 19, sau oricând, pe site-ul proiectului Votează discul de muzică clasică al anului 2014.