Un laborator al muzicii camerale. Concertele regale ale tinerilor muzicieni
0
Iată, nu pentru prima oară, „Camerata regală, orchestra de cameră a tinerilor muzicieni”, se dovedeşte a fi un veritabil laborator de creaţie! Aici cresc şi se formează la nivelul vieţii de concert, viitorii muzicieni ai domeniului simfonic, ai domeniului muzical cameral. Relativ recente, ultimele concerte au demonstrat pe deplin acest fapt.
Unde anume în altă parte decât la Athenul Român se pot desfăşura asemenea evenimente ce poartă în egală măsură o valoare simbolică şi, de asemenea, una muzicală artistică?
La început de decembrie, Concertul Extraordinar al formaţiei a fost condus de maestrul Horia Andreescu, un spirit viu, dinamic, organizat, un artist care dispune de firescul relaţiei funcţionale cu tinerii muzicieni. In deschiderea concertului, o lucrare emblematic aşezată pe frontispiciul acestuia a marcat relaţia tinerilor muzicieni cu actul însuşi al creaţiei; Suita în do major, pentru corzi, lucrare pe care compozitorul englez Gustav Holst a dedicat-o Sf. Paul; consistentă, organizată în patru părţi, lucrarea marchează tocmai relaţia artistului cu tineretul englez al debutului de secol XX, tinerii unui colegiu britanic animaţi, cu siguranţă, la acea vreme, de altfel de idealuri decât cele atât de populare în zilele noastre. Semnificativ este şi faptul că tinerii muzicieni ai Cameratei Regale au ales ei înşişi această lucrare pentru a prefaţa un concert de specială atracţiozitate adresat marelui public. Programul a inclus creaţii de virtuozitate din repertoriul violonistic romantic, Introducere şi Rondo-Capricioso de Camille Saint-Saëns, Cântece lăutăreşti de Pablo de Sarasate, de asemenea celebra suită coregrafică Carmen, lucrare pe care compozitorul rus Rodion Scedrin a dedicat-o soţiei sale celebra balerină Maya Pliseţkaia.
Pregătind această lucrare, tinerii instrumentişti au avut ce învăţa! Au fost puse în lumină strălucirea virtuoză a partidelor instrumentale ale ansamblului, relaţia dinamică a acestora, vivacitatea, strălucirea coloritului timbral, aspecte ce susţin celebrele intonaţii datorate lui Georges Bizet. Solistul serii, tânărul violonist Ilian Gârneţ (FOTO), este o natură muzicală virtuoză de vibrantă comunicare; stăpâneşte în mod dibaci culoritul timbral drept un aliat funcţional în susţinerea frazării muzicale. Este artistul pentru care intuiţia muzicală aduce acea captivantă, uneori inedită citire a valorilor textului. Distincţiile, succesele internaţionale de până în acest moement au fortificat poziţia muzicianului în raport cu natura virtuoză a violonistului.
Un alt concert regal a fost oferit publicului bucureştean de dirijorul Christian Badea la conducerea formaţiei camerale de corzi La Stravaganza, concert susţinut în colaborare cu celebrul violonist italian Giuliano Carmignola. Trebuie să recunoaştem, un concert vocal-instrumental dedicat în întregime creaţiei lui Antonio Vivaldi, marele maestru al Barocului italian, un concert care să nu conţină vreunul dintre momentele celebrului ciclu Anotimpurile, o partitură-şlagăr a vieţii de concert, un asemenea eveniment se constituie într-o raritate aproape absolută. O raritate în contextul vieţii noastre muzicale s-a dovedit a fi acest concert pe parcursul căruia au fost prezentate pagini arareori audiate la noi, sinfonii-uverturi, concerte pentru vioară şi corzi, arii din opere datorate acestui maestru considerat a fi un veritabil Bach al muzicii italiene.
Carmignola este un autentic virtuoz al repertorului baroc. Abilitaţile sale violonistice rămân uimitoare atât la nivelul unui copleşitor opus cum este Concertul în re major supranumit Il Grosso Mogul, cât şi în susţinerea unui conduct lent, a unui Largo împodobit de o ornamentică ingenios ataşată traseului melodic. Sunetul? Devine seducător în moliciunea elegantă, atât de captivantă a rostirii violonistice.
Pe parcursul aceluiaşi concert, soprana Veronica Anuşca, mezzosopranele Andreea Iftimescu şi Emanuela Pascu, au demonstrat – mai era nevoie? – că datele vocalităţii au valoare înaltă abia atunci când cultura stilului întâlneşte ştiinţa conducerii propriului glas. Se află la momentul realizărilor cu totul semnificative în plan profesional, în plan muzical artistic. Bravo lor!
Aflat, se pare, de această dată, într-o situaţie inedită, maestrul Christian Badea a făcut faţă la nivel de excelenţă datelor discurului muzical baroc; o problematică diferită de cea a creaţiilor pe care dirijorul le prezintă în mod prioritar, un spectru destul de larg, de la repertoriul clasic la cel al secolului XX. Ce anume au învăţat tinerii săi colaboratori? Anume faptul că rigoarea expunerii, claritatea rostirii muzicale, frumuseţea funcţională a sunetului, conferă logică, conferă consistenţă expresiei.
Concertele Regale au intrat de ani buni în conştiinţa publicului nostru. De această dată au fost oferite la ceas de preţioasă aniversare. Au fost primite cu entuziasm, cu aleasă consideraţie, de un numeros public. Este darul oferit de A.S. Principesa Margareta, de fundaţia domniei sale, de câţiva muzicieni de specială altitudine în vieţa muzicală europenă, de tineri artişti de la noi, tineri muzicieni şi artişti plasticieni, în mare parte elevi şi studenţi ai principalelor instituţii de învăţământ artistic. Peisajul muzical capătă divesitate, implicare, capătă o motivtă consistenţă a participării muzicienilor de toate vârstele.
Materialul a apărut anterior in revista România Literară
Se încarcă comentariile...
