Martha Argerich, Japonia şi Beethoven

În Europa, proiectul Martha Argerich din cadrul festivalului de la Lugano este foarte cunoscut; puţini ştiu însă că de 19 ani, Martha Argerich organizează un festival asemănător în Japonia: la Bepu, are loc anual festivalul Martha Argerich, unde invitată este anul acesta o orchestră de cameră japoneză care îşi are sediul la Mito, un oraş cu o semnificaţie specială în istoria Japoniei, legată de modernizarea ţării, începând cu secolul al XIX-lea. În 1990, a fost construit Turnul artelor din Mito – un complex cu teatru, sală de expoziţie şi sală de concerte, iar orchestra permanentă a acestei săli de concerte este Orchestra de Cameră din Mito, alcătuită din 26 muzicieni: 21 japonezi şi 5 străini. Din 2013, director al acestei orchestre este cel mai important dirijor japonez al tuturor timpurilor, legendarul Seiji Ozawa care astăzi, la 82 ani, demonstrează o vitalitate cu totul ieşită din comun.

Un concert susţinut de Martha Argerich alături de Orchestra de Cameră din Mito condusă de Seiji Ozawa s-a transformat într-un disc apărut la casa Decca pe 2 februarie 2018. Pe acest disc regăsim două lucrări de Ludwig van Beethoven: Concertul nr.1 pentru pian şi orchestră şi Simfonia I. Albumul a fost lansat mai întâi în octombrie 2017 în Japonia şi din prima săptămână de la lansare a urcat pe locul I în topul vânzărilor de muzică clasică din Ţara Soarelui Răsare.

Evident, cu numele Marthei Argerich şi a lui Seiji Ozawa pe copertă, ne putem aştepta la Excelenţă. Însă totuşi, rămâne uluitoare vitalitatea adolescentină pe care o afişează ambii protagonişti: să nu uităm că Martha Argerich are 76 ani, iar Ozawa, 82 ani! O vitalitate exprimată în trăirea muzicii, în prospeţimea trării, dublată de experienţa acumulată în atâţia ani petrecuţi pe scenă; iar Martha Argerich, în special, este impresionantă în momentele de piano abia audibile din partea a doua a concertului, în tempo-ul rapid imprimat părţii a treia şi în general, în ceea ce înseamnă perlajul şi modul de construcţie a discursului. Categoric, Martha Argerich este una dintre cele mai mari pianiste care au trăit vreodată şi nu trebuie ratată nicio ocazie de a o asculta, fie şi pe disc. Ceea ce puteţi face accesând site-ul proiectului Radio România Muzical Discurile anului 2018

Prokofiev for Two cu Martha Argerich şi Serghei Babayan

În 23 martie, la Deutsche Grammophon a apărut un alt disc purtând semnătura Marthei Argerich – „Prokofiev for Two“: transcripţii pentru două piane ale unor momente din balete, muzici de scenă şi operă semnate de compozitorul rus de la moartea căruia s-au împlinit în 5 martie 65 ani.

Înregistrările de pe acest disc fac parte, de asemenea, dintr-un recital live: în 2013, la festivalul de la Lugano, Martha Argerich cânta alături de Serghei Babayan, pianist născut în fosta Uniune Sovietică, de origine armean, astăzi, stabilit în Statele Unite ale Americii.

Serghei Babayan a cunoscut-o pe Martha Argerich în anul 1991, când se afla la Bruxelles la Concursul Regina Elisabetha. Iată o prietenie de aproape 3 decenii, punctată de recitaluri pe care le-au susţinut împreună. Spre deosebire de Martha Argerich, Babayan este mult mai puţin cunoscut (cel puţin în România), deşi a avut o carieră importantă de solist, mai ales în Statele Unite ale Americii. Un alt aspect al activităţii sale este faptul că a înfiinţat un centru de excelenţă la Institutul din Cleveland, unde a avut printre discipoli nume celebre, precum recent laureatul cu un premiu Grammy, Daniil Trifonov  (cu care a şi înregistrat de altfel o lucrare pe albumul „Chopin evocations“).

Muzica lui Serghei Prokofiev reprezintă o pasiune şi pentru Martha Argerich, şi pentru Serghei Babayan: Argerich a inclus în recitalul ei de debut din 1960 o lucrare de Prokofiev şi în prezent este considerată drept unul dintre cei mai avizaţi interpreţi ai concertelor de Prokofiev, iar Babayan, de asemenea, are o afinitate specială cu aceleaşi concerte.

Special pe albumul „Prokofiev for Two“ este repertoriul selectat: extrase din muzici de balet, de scenă şi operă, în transcripţii pentru două piane semnat de Serghei Babayan şi dedicate Marthei Argerich. Regăsim 12 momente din celebrul balet „Romeo şi Julieta“, dar şi mult mai puţin cunoscute momente din muzici de scenă scrise de Prokofiev în jurul anului 1936: „Hamlet“ şi „Evgheni Oneghin“, ca şi din coloana sonoră a filmului „Dama de pică“, care nu a fost mai turnat, în cele din urmă, niciodată; sau unul dintre Valsurile Puşkin şi un alt vals din muzica operei „Război şi pace“.

Un repertoriu mai puţin obişnuit, interpretat cu fantezie şi multă măiestrie de doi mari pianişti ai timpurilor noastre – Martha Argerich şi Serghei Babayan pe albumul „Prokofiev for Two“, pe care-l puteţi asculta la Radio România Muzical  duminică, 29 aprilie, de la ora 13.05. Oricând pe site-ul proiectului Discurile anului 2018

Prokofiev cu Lisa Batiashvili

Şi dacă tot am amintit de comemorarea lui Prokofiev la 65 ani de la moarte, ar fi de notat şi un amănunt pe care nu-l mai ştiu mulţi: acela că Prokofiev a murit  chiar în aceeaşi zi cu Stalin: 5 martie 1953, motiv pentru care, în Uniunea Sovietică, dispariţia lui Prokofiev a fost mai curând trecută cu vederea. Istoria face, însă, întotdeauna, dreptate: Stalin este enumerat astăzi printre cei mai sângeroşi conducători de ţară care au trăit vreodată; iar muzica lui Prokofiev se cântă în întreaga lume mai des, parcă, decât niciodată.

În 2 februarie 2018, în aceeaşi zi când se lansa albumul Beethoven al pianistei Martha Argerich, apărea şi albumul „Visions of Prokofiev“ purtând semnătura violonistei georgiene Lisa Batiashvili şi a Orchestrei de Cameră a Europei, condusă de canadianul Yannick Nezet Seguin.

Pe acest disc: cele două concerte pentru vioară şi orchestră de Prokofiev, precum şi transcripţii pentru vioară şi orchestră după momente din baletele „Romeo şi Julieta“ şi „Cenuşăreasa“.

Indubitabil, Lisa Batiashvili este una dintre cele mai bune violoniste ale momentului la nivel mondial; iar interpretarea unor concerte pe care cântă încă din adolescenţă, nu putea fi decât un succes. Lisa Batiashvili înţelege perfect ceea ce este în partitură şi, mai mult, dincolo de partiturile lui Prokofiev. Am ascultat cu multă atenţie în special partea a doua din Concertul nr. 2 pentru vioară şi orchestră, care mi se pare unul dintre cele mai frumoase momente din muzica secolului XX – şi am descoperit sub semnătura Lisei Batiashvili una dintre cele mai reuşite interpretări pe care le-am ascultat vreodată: gingăşie, subtilitate, dar şi determinare şi echilibru. Foc şi gheaţă – o versiune convingătoare pentru ascultătorul secolului XXI care în mod special poate fi atras de muzica lui Serghei Prokofiev, unul dintre cei mai cosmopoliţi compozitori ai secolului XXI.

Albumul „Visions of Prokofiev“ – un titlu foarte inspirat – poate fi ascultat oricând pe site-ul proiectului Radio România Muzical Discurile anului 2018

Toate albumele prezentate sunt disponibile şi în România, în magazinele de specialitate sau pe www.emag.ro.