Europa şi-a ales minunile ştiinţei pentru viitorul deceniu: reproducerea creierului uman şi dezvoltarea grafenului

Europa şi-a ales minunile ştiinţei pentru viitorul deceniu: reproducerea creierului uman şi dezvoltarea grafenului

Europa va investi în reproducerea capacităţilor creierului uman în următorii 10 ani. FOTO Visual News

Comisia Europeană a ales proiectele ştiinţifice în care va investi peste două miliarde de dolari în următorii 10 ani. Proiectul „Creierul uman“ şi studierea, dezvoltarea şi implementarea grafenului sunt cele două câştigătoare.

În cursa pentru sponsorizarea de un miliard de euro a fost şi un român, Adrian Ionescu, cu proiectul său „Îngerii păzitori“. El n-a câştigat, la fel cum n-a câştigat nici proiectul supercomputerului care să calculeze tot ce se întâmplă pe Pământ, dar Comisia Europeană a ales alte două proiecte cu un potenţial la fel de mare, se arată în comunicatul oficial.

Grafenul are câteva caracteristici unice: este cel mai subţire material, conduce electricitatea mai bine decât cuprul, este de 100 până la 300 de ori mai rezistent decât oţelul şi are proprietăţi optice unice. Grafenul este văzut drept materialul minune al secolului 21, la fel cum plasticul a fost pentru secolul 20. Acesta ar putea înlocui chiar siliconul din cipurile de procesare actuale.

Liderul echipei de cercetare şi dezvoltare a grafenului este profesorul Jari Kinaret de la Universitatea Chalmers din Suedia. Vor fi implicaţi în acest proiect peste 100 de grupuri de cercetare şi alţi 136 de investigatori principali, printre care şi patru laureaţi Nobel. Neelie Kroes este destul de optimistă în ceea ce priveşte grafenul. Ea este vicepreşedintele Comisiei Europene responsabilă cu parcursul industriei digitale. 

 

Proiectul „Creierul uman“ urmăreşte să creeze cel mai mare şi exact model al creierului uman pentru a studia modul în care funcţionează. Scopul final este dezvoltarea unor tratamente exacte contra afecţiunilor neurologice şi chiar crearea unor sisteme de calcul bazate pe tiparul de gândire uman. În acest proiect sunt implicate 87 de instituţii şi coordonatorul este profesorul Henry Markram de la École Polytechnique Fédérale de Lausanne.

 

Fiecare proiect va primi 54 de milioane de euro în 2013, iar restul de bani din miliardul total va fi distribuit pe parcursul următorilor ani şi în funcţie de necesităţile celor implicaţi.

Sprijinirea cercetărilor şi dezvoltării nu este doar ceva frumos cu care să te lauzi, este esenţială, deoarece lipsa de investiţii înseamnă că nu putem pretinde un viitor mai bun. Pentru a menţine Europa competitivă, pentru a păstra Europa drept locul excelenţei în ştiinţă, guvernele UE trebuie să fie de acord, în următoarele săptămâni, cu bugetele ambiţioase ale programului Horizon 2020.

Neelie Kroes

vicepreşedinte Comisia Europeană

„Horizon 2020“ este noul program al UE pentru cercetare şi inovare prezentat de Comisia Europeană ca parte a propunerilor pentru bugetul anilor 2014-2020. Comisia a cerut astfel un suport financiar de 80 de miliarde euro pentru 7 ani, fiind incluse şi cele două proiecte deja desemnate câştigătoare. Scopul este sporirea cercetării şi inovării, arii văzute ca esenţiale pentru dezvoltare şi crearea de locuri de muncă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: