România lucrului prost făcut: şoseaua de centură care se construieşte de un deceniu
0În urmă cu zece ani, locuitorii din Zalău au fost anunţaţi că vor avea o şosea de centură. În 2010 a fost gata primul tronson, iar lucrurile s-au oprit aici. Cei care aleg să meargă pe această primă bucată de drum sunt direcţionaţi tot prin oraş. Povestea şoselei-fantomă este subiectul de azi al Campaniei „România lucrului prost făcut“.
Unul dintre cele mai importante proiecte ale municipiului Zalău îl reprezintă şoseaua de centură, care ar putea degreva municipiul de traficul greu. Investiţia bate pasul pe loc de aproape şapte ani, de când a fost finalizat primul tronson.
Contractul de lucrări pentru construirea primilor 9,6 kilometri de drum a fost derulat în perioada martie 2008-septembrie 2010, finanţarea în valoare de peste 50 milioane de lei fiind asigurată prin programul PHARE, dar şi cu fonduri de la bugetul naţional şi local.
S-au blocat în poligon
Potrivit reprezentanţilor Primăriei Zalău, investiţia ce prevede crearea unei centuri rutiere cu o lungime totală de 15,5 kilometri a fost împărţită în două etape, întrucât valoarea maximă a ajutorului care putea fi obţinut prin PHARE era de 6,6 milioane de euro, iar bugetul local nu putea acoperi diferenţa de bani necesară. Primul tronson începe înainte de intrarea în Zalău dinspre Satu Mare şi se încheie la intrarea în Aghireş. De acolo ar trebui să continue tronsonul al doilea, care să permită traficului greu să se îndrepte pe E81, prin crearea unui tunel prin Munţii Meseş, lung de 2,4 kilometri. Din 2010, însă, de la finalizarea primei etape, lucrurile stagnează. Şi asta pentru că investiţia s-a lovit de problema poligonului de tragere, aflat pe traseu.
TIR-urile ocolesc centura şi se îndreaptă spre centrul Zalăului FOTO Andreea Vilcovschi
Soluţia a fost mutarea obiectivului militar ce se întinde pe circa 30 de hectare, de la Zalău, la Crasna, însă ideea a născut o serie de discuţii şi controverse între autorităţile locale şi Ministerul Apărării Naţionale. Cei din urmă au acceptat cu greu propunerea şi numai cu condiţia ca autorităţile locale să suporte toate cheltuielile cu transferul poligonului, inclusiv investiţiile pe care le presupune funcţionarea obiectivului, dar şi plata despăgubirilor pentru terenurile expropriate. Condiţiile nu au fost, însă, pe placul autorităţilor.
Primul tronson dă în drumul care duce în centrul oraşului FOTO Andreea Vilcovschi
„Noi nu putem face investiţii pe proprietatea altora. Nu avem cum, din punct de vedere juridic. La fel şi în cazul exproprierilor care vor trebui făcute la Crasna. Singura soluţie este să se găsească fonduri guvernamentale“, declara, în 2012, Radu Căpîlnaşiu, primarul de atunci al Zalăului.
În 2016, centura ocolitoare a Zalăului a fost inclusă, alături de alte obiective similare, în Master Planul General de Transport, un document care defineşte nevoile de finanţare simultan cu cele de dezvoltare teritorială a infrastructurii rutiere, având ca orizont de timp anul 2030. În toamna aceluiaşi an, cu prilejul unei vizite de lucru efectuate în judeţul natal, ex-premierul Dacian Cioloş dădea asigurări că situaţia va fi deblocată. Tot atunci, fostul prim-ministru susţinea că în 2017 va fi executată documentaţia pentru centura rutieră a Zalăului, pentru ca în primăvara lui 2018 să fie reluate lucrările.
„Ministerul Apărării şi-a dat avizul pentru terenul aflat pe traseul celui de-al doilea tronson al şoselei ocolitoare. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere va începe din 2017 să execute şi lucrări în regie proprie. Este foarte probabil ca una dintre lucrările pe care le va realiza să fie cea a centurii Zalăului (...) Sper eu ca pâna în 2019, Zalăul să aibă finalizată şi această parte a centurii“, afirma Cioloş.
Un chin şi pentru şoferi, şi pentru locuitori
Lipsa unei şosele ocolitoare dă bătăi de cap şoferilor, care sunt nevoiţi să parcurgă cei 8 kilometri cât are oraşul de la un capăt la altul în mai mult de o jumătate de oră. La rândul lor, locuitorii de pe străzile Kossuth şi Florilor - rută pentru maşinile de tonaj greu ce tranzitează municipiul - se plâng nu doar de zgomotul TIR-urilor care le trec pe sub geam cât e ziua de lungă, dar şi de aerul poluat pe care trebuie să îl respire. Mulţi dintre ei au făcut sesizări la Primărie, în care s-au plâns că, din cauza trepidaţiilor produse, casele le-au fost deteriorate.
Maşinile de tonaj greu trec pe sub geamurile oamenilor FOTO Andreea Vilcovschi
„Plătim impozitele cele mai mari, pentru că suntem încadraţi în zona ultra-centrală. Cu toate acestea, ne trece tirul prin faţa casei. Strada nu a fost concepută pentru traficul greu, astfel că nu permite trecerea a doua TIR-uri unul pe lângă altul, situaţie în care autocamioanele sunt nevoite să urce pe trotuar“, spune cu indignare Daniel Mureşan, unul dintre cei care locuiesc în zonă.
Cu TIR-ul înfipt în poartă
Printre cei afectaţi de traficul greu din oraş se numără şi Ioan Abrudan, directorul Şcolii Gimnaziale „Mihai Eminescu“ din Zalău, care locuieşte pe strada Kossuth, în intersecţie cu strada Şaguna. Acesta mărturiseşte că a pierdut şirul incidentelor rutiere în care TIR-urile aflate în zonă s-au răsturnat luând curba, distrugându-i gardul şi poarta. De-a lungul anilor, în curba în care se află casa directorului s-au răsturnat TIR-uri încărcate cu fier vechi, porumb, şpan şi chiar lapte.
Mai multe TIR-uri s-au răsturnat pe strada folosită pentru traficul greu FOTO Adevărul
„Există, cu siguranţă câteva motive demne de luat în seamă pentru a se urgenta finalizarea centurii oraşului, iar riscul producerii unor accidente în intersecţie este unul dintre ele. Acolo se asociază, în mod nefericit, o curbă spre stânga la urcarea unei pante cu o înclinaţie anormală din punct de vedere tehnic a şoselei spre exterior. Şoferii, mai cu seamă cei din afara oraşului, înşelaţi de intersecţia generoasă, calcă probabil mai apăsat pe acceleraţie pentru a forţa trecerea pantei şi uită de efectele legilor fizicii, cu mutarea centrului de greutate pe încărcături - îndeosebi lichide sau instabile - generând răsturnarea echipamentelor tractate precum a unor cutii de chibrituri. Până acum, la cele 5-6 accidente ce s-au produs, Dumnezeu ne-a purtat de grijă, dar având în vedere că o cantitate mare de materiale periculoase sunt transportate pe şosele, efectele lor ar putea fi dezastruoase, cu atât mai mult cu cât zona este intens circulată“, a declarat Abrudan.
Ioan Abrudan a fost nevoit de mai multe ori să îşi refacă poarta şi gardul FOTO Adevărul
Finalizarea investiţiei începute acum aproape zece ani ar elibera arterele de circulaţie ale oraşului de traficul greu, „cu efecte asupra poluării aerului şi poluării sonore, aspecte care, în timp, afectează considerabil sănătatea oamenilor, anulând în felul acesta efectul benefic al pădurilor ce populează împrejurimile oraşului. Apoi, s-ar fluidiza traficul în oraş, care ar conduce la reducerea apreciabilă a timpului de parcurgere a unor segmente de drum, dar şi a aşteptării prelungite la semafoare“, mai spune directorul.
Ce spune actualul primar
Numeroasele intervenţii făcute nu doar de reprezentanţii administraţiei locale, ci şi de parlamentarii sălăjeni, nu au rezolvat, încă, situaţia. Totuşi, actualul primar al Zalăului, Ionel Ciunt, este optimist, de vreme ce şoseaua de centură a fost inclusă în Master Planul General de Transport, pentru finanţare în perioada 2014-2020, iar recent, spune el, au fost alocaţi 5,3 milioane de lei pentru demararea studiului de fezabilitate pentru al doilea sector de drum. „Este pentru prima dată când un Guvern alocă bani acestui proiect. Restul au fost vorbe în vânt“, a spus Ciunt.
La aproape un deceniu de la demararea lucrărilor la şoseaua ocolitoare, traficul greu de pe ruta Satu Mare-Cluj continuă să traverseze Zalăul, pe singurul bulevard existent, cu ocolirea zonei centrale pe strada Tudor Vladimirescu şi apoi pe strada Kossuth, adică tocmai prin cele mai aglomerate zone din oraş. Chiar dacă autovehiculele de tonaj greu ar opta pentru parcurgerea porţiunii deja executate din şoseaua ocolitoare, ele tot nu ar putea evita intrarea în oraş, ba chiar ar fi nevoite să treacă prin centrul urbei, tocmai pe lângă clădirea Primăriei.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
