Detalii din culisele Expoziţiei generale a României din anul 1906
0
Acum 110 ani, în 10 iunie 1906, pe Dealul Filaretului din Bucureşti s-a deschis Expoziţiia generală a României, un eveniment special pentru întreaga suflare românească.
Pentru a marca trei evenimente importante din istoria poporului român, Parlamentul României a hotărât să organizeze, în iunie 1906, o expoziţie naţională, "care să demonstreze străinătăţii stadiul de dezvoltare la care ajunsese România", după cum precizează în revista "Caiete Silvane", istoricul Marin Pop, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şii Artă Zalău.
Era anul în care se împlineau 18 secole de la cucerirea Daciei de către romani şi începutul procesului de romanizare, 40 de ani de domnie domnie glorioasă a regelui Carol I şi 25 de ani de când România a fost proclamată Regat.
"Expoziţia a fost organizată la Bucureşti, pe Dealul Filaretului, şi a pornit de la o idee mai veche, datând din anul 1894, de a deseca şi transforma câmpia mlăştinoasă a Filaretului într-un parc. Marele om politic Take Ionescu a reluat ideea şi propunea, în anul 1905, transformarea Câmpiei Libertăţii (cum se numea în anul 1848) într-un parc naţional, în care să fie organizată expoziţia jubiliară. Ea a fost organizată în mai puţin de un an şi a presupus eforturi tehnice deosebite din partea arhitecţilor şi inginerilor români", explică Marin Pop.
41 de hectare pregătite pentru expoziţie
Arhitecţii expoziţiei au fost Ştefan Burcuş şi Victor G. Stephănescu, cărora li s-au alăturat şi alţi arhitecţi şi ingineri. Proiectul, unul grandios, de altfel, a presupus transportul şi nivelarea a 575.000 de metri cubi de pământ, pe o suprafaţă de 41 de hectare, construcţii ce au ocupat 35.000 de metri pătraţi, platarea a 4.206 arbori mari şi peste 90.000 de brazi şi copaci mici. Toate aceste demersuri l-au determinat pe ministrul Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor, Ion Lahovari, să afirme, în discursul de inaugurare: "Am tăiat dealuri, am secat bălţi, am umplut o vale, am săpat un lac mare şi în mai puţin de un an am scos la lumină parcul şi clădirile expoziţiei".
Comisar general al expoziţiei a fost numit savantul român Dr. Constantin I. Istrati, care a cerut şi concursul românilor aflaţi sub stăpânire străină, adresându-se Comitetului Central al Astrei, cu sediul la Sibiu. Pavilionul românilor transilvăneni a fost structurat în 16 compartimente: situaţia etnografică; locuinţele poporului nostru; industria de casă; portul şi obiceiurile poporului nostru; agricultura; industria; istoria poporului nostru; ştiinţa şi literatura; secţiunea retrospectivă; artele frumoase; industria de artă; biserica ortodoxă română; biserica unită română; şcolile române; instituţiunile culturale şi băncile române.
Victor Deleu, coordonatorul sălăjenilor
Cum şi sălăjenii urmau să ia parte la această grandioasă manifestare, conducerea despărţământului Şimleu al Astrei a decis că este nevoie de o organizare riguroasă. Astfel, a fost ales un Comitet de organizare, din care au făcut parte, printre alţii, George Pop de Băseşti, preşedintele Partidului Naţional Român din Transilvania, şi avocatul Victor Deleu. Acesta din urmă a fost, după cum susţine istoricul Marin Pop, organizatorul şi motorul acţiunii de adunare a pieselor şi alcătuirea unei expoziţii cu obiecte reprezentative pentru civilizaţia şi cultura românească din Ţara Silvaniei.
Olivia şi Victor Deleu FOTO Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Sălaj, fond Colecţia familială Deleu
Apel la populaţie pentru a obţine exponate
Noul comitet organizatoric a stabilit că pentru obţinerea obiectelor necesare pentru secţiunile Istoria poporului nostru şi Industria de artă, se se facă apel, prin intermediul ziarului "Gazeta de duminică", singurul ziar românesc din Sălaj, la românii din cadrul despărţământului şimleuan al Astrei.
"Apelăm deci la toţi Românii de pe teritoriul acestui despărţământ, cari posed acte, documente şi chipuri de interes pentru istoria noastră politică; mai departe: portrete, reliqui (relicve – n.n.) de ale bărbaţilor noştri, care s-au distins pe teren politic, ştiinţific, literar, economic sau cultural, preste tot obiecte de interes pentru istoria noastră culturală; precum şi bani vechi (monede romane) să binevoiască a le trimite până în 20 Martie secretariatului comitetului local, Dr. Victor Deleu, advocat în Şimleu, pe lângă declaraţia, dacă acele obiecte doresc a li să reînapoia după încheierea Expoziţiei, ori au dorinţa de a le dona muzeului din Bucureşti ori celui din Sibiu. Suntem ferm convinşi, că publicul nostru, încălzit de măreaţa causă, va încerca tot posibilul ca la expoziţiunea amintită reputaţia despărţământului nostru să rămână salvată şi va conlucra ca participarea noastră la Expoziţiunea generală română din 1906 să devină o demnă manifestaţiune naţională", se preciza în anunţul publicat în "Gazetă".
Pregătiri minuţioase
Sălăjenii s-au pregătit intens, membrii Comitetului stabilind cu ce obiecte urmau să participe la manifestarea de la Bucureşti. „Spre exemplu, sectorul Industrie urma să fie reprezentat de fierarul Vasile Simboan din Şimleu, cu o inscripţie de fier, o piuă în miniatură şi o pălărie de paie ”, spune istoricul Marin Pop.
Populaţia au fost ţinută în permanenţă la curent cu stadiul pregătirilor prin intermediul ziarului şimleuan. În paginile publicaţiei, organizatorii atrăgeau atenţia oamenilor să nu întârzie trimiterea obiectelor pentru expoziţie şi îi informau că toate exponatele vor putea fi admirate de publicul din zonă înainte de a fi trimise la Bucureşti.
Soluţia ingenioasă pentru a nu nemulţumi autorităţile austro-ungare
Autorităţile austro-ungare au încercat, însă, să împiedice participarea Astrei la eveniment. "Intuind amploarea manifestărilor naţionale româneşti care se pregăteau pentru expoziţia de la Bucureşti, autorităţile austro-ungare au trimis o scrisoare Comitetului de conducere al Astrei, la Sibiu, prin care anunţa că era oprită participarea Astrei ca societate culturală separată la expoziţia jubiliară. Se permitea expunerea obiectelor doar în cadrul pavilionului unguresc", afirmă Marin Pop. Ulterior, pentru a preveni un scandal internaţional, ministrul de Interne ungar a permis expunerea ca particulari, şi nu ca societate culturală românească, impunând condiţia ca să nu fie etalate "obiecte de caracter demonstrativ contra statului ungar".
În ciuda toturor interdicţiilor, Comitetul sălăjean şi-a continuat activitatea şi a reuşit să finalizeze listele cu obiectele care urmau să participe la Expoziţia generală.
Coriolan Meseşianu FOTO Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Sălaj, fond Colecţia familială Deleu
Ca să nu încalce regula impusă de autorităţi, organizatorii de la Bucureşti au găsit o soluţie ingenioasă care a făcut posibilă expunerea obiectelor adunate de Astra: exponatele au fost trimise de către "particularii" Victor Deleu şi Coriolan Meseşianu, delegatului comisariatului general din Bucureşti pentru provinciile româneşti de dincoace de Carpaţi, Dr. C. Diaconovich, la Sibiu. "Aşadar, acesta urma să participe la expoziţie, oficial, ca persoană particulară. În fapt, el a participat tot cu obiectele adunate de Astra", explică Marin Pop.
Armament roman, monede vechi şi diplome preoţeşti
După cum afirmă istoricul, "sub rezerva proprietăţii şi cu condiţia de a le fi înapoiate după închiderea expoziţiei, românii sălăjeni au trimis: nouă monede de aramă şi argint din timpul împăraţilor Antoninus, Maria Tereza sau a principelui Sigismund Báthory, descoperite pe teritoriul localităţii Bozna; mai multe piese de armament roman (un vârf de lance, de săgeată, săgeată de fier, spadă de bronz, o suliţă gotică); o sabie şi teacă având inscripţia „Vincere aut mori” şi un cap de turc imprimat; suliţa ţăranului Danciu, folosită în timpul Revoluţiei de la 1848; „Protocolul vicariatului greco-ortodox din Sibiu”, din anul 1780; o cazanie (imitaţie de tipar), din anul 1847-48; două diplome preoţeşti de pe vremea episcopului Novacovici, din anul 1762; un manuscris al preotului Mihai Moldovan din Cicud din anul 1820 şi o diplomă pentru credincioşii din Agrij, de la împăratul Ferdinand I".
Am mai fost expediate, pentru ca mai apoi să intre în proprietatea muzeului Astrei din Sibiu, o serie de obiecte şi cărţi, printre care cărţi de rugăciuni ori de aritmetică, tablouri cu vederi sau ziare.
Sălăjeni premiaţi pentru implicare
La deschiderea oficială a Expoziţiei generale, moment marcat cu 21 de salve de tun, au participat suveranii României, regele Carol I şi regina Elisabeta, miniştri, corpul diplomativ al statelor europene, consili din afara Europei, clerul român. Potrivit relatărilor vremii, expoziţia a fost vizitată zilnic de un public numeros, printre care şi o delegaţie de peste 100 de sălăjeni, condusă de Victor Deleu.
„Români suntem cu toţii, cu o singură lege, cu aceeaşi limbă, cu aceleaşi tradiţii şi sentimente. Dacă graniţele politice ne despart şi dacă interese mai mici, ori mai mari, ne fac să trăim departe unii de alţii, dacă n-avem comun altceva decât legea, limba şi cele spuse mai sus – este motiv de ajuns, ca să ne recunoască de fraţi chiar şi duşmanii, nu numai străinii. Şi fraţii trebue să caute pe fraţi, barem la zile mari”, transmitea pentru „Gazeta de Duminică”, Dionisie Stoica.
Dionisie Stoica şi Ioan Pop Lazăr, redactorii "Gazetei de Duminică", alături de Victor Deleu FOTO Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Sălaj, fond Colecţia familială Deleu
Manifestarea de la Bucureşti şi-a închis porţile în 13 decembrie 1906, la Arenele Romane, în prezenţa reginei şi a principesei Elisabeta. Toţi cei care s-au remarcat în organizarea expoziţiei jubiliare au fost răsplătiţi cu distincţii. Maria Cosma şi Reuniunea Femeilor Române Sălăjene, al cărei preşedinte era, a primit Medalia de aur cu diplomă specială, pentru lucrurile de masă trimise, iar Lucreţia Sima din Sâg şi Valeria P. Pop din Domnin au fost distinse cu Medalia de argint cu diplomă specială, menţionează cercetătorul şiinţific. Medalia de bronz cu diplomă specială a ajuns la Institutul tipografic „Victoria” din Şimleu Silvaniei, pentru „frumoasele sale lucrări în arta tipografiei”.
O sărbătoare a neamului românesc
„Răspunzând cu diplomaţie unor insinuări de trădare apărute în presa maghiară, Victor Deleu a subliniat însemnătatea expoziţiei jubiliare pentru românii de pretutindeni, despărţiţi doar „politiceşte”, nu în cuget şi în simţiri”, adaugă Marin Pop.
Într-un articol publicat în ziarul şimleuan de către Deleu, tânărul avocat vorbea despre importanţa acestei sărbători a neamului românesc, „o înfăţişare a fraţilor de pretutindeni, deodată şi la un loc”: „Români din patru unghiuri s-au îmbrăţişat şi şi-au dat sărutare frăţească la casa şi la masa fratelui mai mare, pe pământul României libere, de sine stătătoare, ale cărei graniţe, pe vremea întâiului rege, au fost mutate până la Marea Neagră. Împrăştiaţi suntem şi ajunşi sub stăpânirea alor trei împăraţii (Austria, Rusia, Turcia), alor doi crai (Ungaria şi Serbia), ba avem mulţi fraţi şi în principatul Bulgaria, dar pentru aceea numai «politiceşte» suntem despărţiţi de fraţii noştri din România liberă. Încolo, vorbind aceeaş limbă, având aceeaş credinţă şi în vinele noastre curgând acelaşi sânge, «sufleteşte» deci, nu este nici o deosebire între noi”.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
