Ce s-a întâmplat cu obiectele care i-au aparţinut lui Iuliu Maniu. Lupta urmaşilor pentru recuperarea bunurilor marelui om politic
0Ofiţerul politic al închisorii de la Sighetu Marmaţiei a păstrat pălăria, bastonul, o batistă cu monogramă şi o matriţă de lemn ce i-au aparţinut lui Iuliu Maniu, închis acolo. O femeie din Cluj are şi acum un tablou înfăţişându-l pe Avram Iancu, deţinut de familia Maniu şi ajuns în condiţii cel puţin tulburi la noul deţinător.
De zeci de ani, urmaşii lui Iuliu Maniu se zbat să-l readucă pe fostul mare om de stat acasă, la Bădăcin. Rămăşiţele lui pământeşti se află îngropate undeva pe malul Tisei, acolo unde a fost aruncat de gardienii închisorii de la Sighetu Marmaţiei, după ce omul politic, întemniţat de comunişti, a murit în februarie 1953.
Spre disperarea celor care luptă să reabiliteze imaginea lui Iuliu Maniu, intens denaturată de comunişti, nereuşita în aducerea osemintelor în mormântul din Dealul Ţarinii din Bădăcin, ce îl aşteaptă de ani buni pe Iuliu Maniu, este dublată de piedicile puse în calea recuperării bunurilor care i-au aparţinut Sfinxului, care să fie expuse, apoi, în muzeul amenajat, deocamdată, la subsolul Bisericii Greco-Catolice din Bădăcin, iar în perspectivă în Casa Memorială ”Iuliu Maniu” din sat, în eventualitatea în care campania publică de strângere de fonduri pentru reabilitarea ei va da rezultate.
Potrivit informaţiilor primite de la preotul Cristian Borz, până acum au fost recuperate extrem de puţine obiecte. „Este vorba de o pălărie de vară, de culoare verzuie, primită cadou de Maniu din partea autorităţilor austriece, cu ocazia unei partide de vânătoare. Are monograma lui Iuliu Maniu brodată pe interior, împreună cu anul naşterii acestuia – 1873. Am mai recuperat un baston din lemn de bambus, identificat într-o fotografie din anul 1946, o batistă de pânză brodată, cu monograma lui Maniu, precum şi o matriţă din lemn, confecţionată special pentru el în atelierul de tâmplărie al Penitenciarului Sighet, pe care marele om politic o folosea ca să se descalţe”, spune el
”Siserman a susţinut că fostul gardian i-a spus că păstrase acele obiecte ca să i le înmâneze ori fostului preşedinte al PNŢCD, Corneliu Coposu, decedat între timp, ori fostului preşedinte al României, Emil Constantinescu. Fostul gardian i-a declarat procurorului militar că nu a dat acele obiecte nimănui pentru că nimeni nu i le-a cerut”
Cristian Borz, preot
Cele patru obiecte au fost găsite în 2006 de procurorul militar Viorel Siserman, din Cluj, care a început atunci o cercetare penală privind crimele comise în Peniteciarul din Sighetu Marmaţiei. Cercetarea a început când procurorul militar a fost sesizat oficial de o serie de intelectuali – scriitorul Cicerone Ioaniţoiu, de la Paris, de publicistul Gheorghe Caraza, de la New York, de compozitorul Traian Popescu şi de publicistul Gheorghe Jijia – care doreau o condamnare juridică a comunismului, explică preotul.
”Viorel Siserman i-a interogat pe foştii gardieni ai penitenciarului, iar în toamna anului 2006 a dat de aceste obiecte la unul din ei. Când am aflat de ele, am luat legătura cu Siserman şi, după ani în care obiectele au fost cerute de Parchet, apoi au ajuns la Bucureşti, acum le avem la Bădăcin”, spune Cristian Borz.
Obiectele au fost găsite la gardianul Alexandru Szatmari, care a fost ofiţerul politic al Penitenciarului Sighet, între 1953 şi 1955, şi a avut gradul de capitan în contrainformaţiile de Securitate.
”Siserman a susţinut că fostul gardian i-a spus că păstrase acele obiecte ca să i le înmâneze ori fostului preşedinte al PNŢCD, Corneliu Coposu, decedat între timp, ori fostului preşedinte al României, Emil Constantinescu. Fostul gardian i-a declarat procurorului militar că nu a dat acele obiecte nimănui pentru că nimeni nu i le-a cerut. O altă variantă privind efectele lui Iuliu Maniu este, însă, cea a jurnalistului Teofil Ivanciuc de la “Gazeta de Maramureş” care afirma, cu câţiva ani în urmă, că „un coleg din presa locală, Vasile Tivadar, i-a spus ca Szatmari ar cere 50.000 de lei pe zi pentru că a păstrat aceste lucruri”, spune preotul.
Tablou al familiei Maniu înfăţişându-l pe Avram Iancu, ajuns la o femeie din Cluj
Preotul spune că lista obiectelor ce au aparţinut lui Iuliu Maniu şi familiei sale este mult mai lungă. ”Ştim, spre exemplu, de existenţa unui tablou înfăţişându-l pe Avram Iancu, faţă de care Iuliu Maniu avea un respect deosebit, sau despre un tablou cu Simion Bărnuţiu, sora cărturarului fiind bunica lui Iuliu Maniu. Pe cel cu Avram Iancu l-am identificat la Cluj, la o doamnă. Cere 3.000 de lei pe el”, explică preotul.
Tabloul, luat după ce sora lui Maniu a murit de foame
Potrivit lui Cristian Borz, cel mai probabil, tabloul a ajuns la clujeancă după ce una dintre surorile lui Iuliu Maniu a murit într-o casă din Şimleu Silvaniei, unde a avut domiciliu forţat după arestarea Sfinxului. ”Femeia care are acum tabloul a locuit în acea casă imediat după ce sora lui Iuliu Maniu, Cornelia, a murit de foame. S-a întâmplat după ce Securitatea şi-a dat seama că oamenii din Bădăcin veneau la casa în care avea domiciliu forţat sora Cornelia şi îi aduceau mâncare. Aşa că au pus pază la poartă, iar în scurt timp a murit de foame”, explică el.
Preotul spune că de tablou a aflat chiar de la deţinătoare, care l-a contactat în speranţa că va obţine bani frumoşi pe el. ”Am aflat, ulterior, că nu eram primul pe care îl contactase. A avut tupeul să încerce să îl vândă şi părintelui Matei Boilă, care este strănepotul lui Iuliu Maniu. Eu i-am sugerat să ni-l doneze, pentru că nu dispunem de atâţia bani şi pentru că, oricum, ea îl deţine ilegal”, precizează Borz.
Preotul spune că a verificat, de la distanţă, şi autenticitatea tabloului. ”În acel tablou, Avram Iancu nu are acea imagine binecunoscută din manualele de istorie, ci este mai deosebit - stă cu mâna pe un tun, este îmbrăcat altfel. Noi avem o descriere a casei şi a tuturor obiectelor din casă făcută în 1947 de un nepot al lui Maniu. Am rugat-o pe doamna de la Cluj să-mi descrie tabloul şi nu numai că mi-a confirmat că aşa este, dar mi-a trimis şi o poză. Din păcate, în poză se vede că doamna a făcut o mare greşeală: a încercat să-l restaureze - probabil pentru a scoate mai mulţi bani pe el - iar rezultatul este un kitch.
O bibliotecă vastă, distrusă
Familia Maniu avea la Bădăcin şi o bibliotecă vastă, din care nu a mai rămas absolut nimic. ”Seniorul Corneliu Coposu povestea că, în timpul studenţiei, şi-a petrecut o întreagă vacanţă de vară catalogând cărţile şi manuscrise din bibliotecă. Familia avea o clădire separată, în curte, pentru cărţi. În 1939, o parte din ele au fost donate bibliotecii de la Blaj, o altă parte a fost arsă de comunişti în 1948. Se spune că au fost şi cărţi ascunde într-un pod şi altele îngropate în pământ. Din păcate, nu a mai rămas nimic. S-ar părea că şi cele donate Blajului au fost distruse, deşi vorbim inclusiv de manuscrise originale, semnate de Simion Bărnuţiu şi alţii”, spune preotul.
„Am mai recuperat în timp şi alte obiecte: un covor din casa pe care Maniu o deţinea în Bucureşti, pe strada Sfinţilor, alte câteva batiste cu monogramă, semnul de identitate pe care Iuliu Maniu, ca soldat, îl avea în Primul Război Mondial şi un birou din casa din Şimleu Silvaniei. Vrem să reabilităm Casa Memorială <Iuliu Maniu> şi să deschidem în ea un Muzeu, unde să expunem toate efectele recuperate de-a lungul anilor. Este important ca obiectele să fie aici la Bădăcin la ele acasă, în casa propriu-zisă, care este o clădire monument istoric. Construcţia ei a fost începută de Ioan Maniu, tatăl lui Iuliu Maniu, în 1890, şi casa a fost extinsă de mama Clara Maniu şi Iuliu Maniu. Noi am iniţiat un proiect privind reabilitarea Casei memoriale şi relocarea muzeului pe care acum îl avem în aceste încăberi de subsol în spaţiile iniţiale ale Casei, întrucât Muzeul se află doar temporar la biserică”, spune Cristian Borz.
Campanie publică de strângere de fonduri
Pentru reabilitarea întregului imobil şi pentru punerea lui în funcţiune sub formă de Casă Memorială Muzeu este necesară suma de 350.000 de euro, însă pentru a se putea consolida măcar fundaţia, trebuie strânşi urgent 12.300 de euro.
Cei care doresc să ajute la salvarea acestei pagini de istorie pot să doneze sume de bani în conturile:
Lei: RO22 RZBR 0000 0600 0208 5400
Euro: RO18 RZBR 0000 0600 0289 9205
Dolari: RO11 RZBR 0000 0600 1092 7730
Cont PayPal: salvaticasamaniu@yahoo.com
– deschise la Raiffeisen Bank, Agenţia Şimleu-Silvaniei, jud. Sălaj.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
