Violenţă dusă la extrem în familii de la polul sărăciei: „Tata bea ca un animal, mă ascund când o bate pe mama”
0Dramele femeilor care au ajuns în situaţii extreme din cauza violenţei soţilor, consumate pe fondul beţiei, influenţează psihicul copiilor. Poveşti incredibile de viaţă ale mamelor şi copiilor lor, care ajung internate în Centrul de urgenţă pentru victimele violenţei domestice din judeţul Vaslui.
“Mentalitatea tradiţională nu poate fi depăşită. Femeia acceptă de la începutul relaţiei anumite restricţii. În timp, soţia şi mama, implicit copiii lor, ajung să devină victime ale violenţei domestice şi chiar să îşi accepte soarta. Victima devine dependentă de cel care o abuzează”, a spus, pentru “Adevărul”, Irina Dumitru, psihologul singurului Centru de urgenţă pentru victimele violenţei domestice Vaslui.
Poveştile de viaţă ale beneficiarilor acestui serviciu din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Pentru Protecţia Copilului (DGASC) Vaslui întrec cea mai bolnavă imaginaţie. În cei şapte ani de la înfiinţare, au ajuns femei desfigurate în bătaie, cu oase rupte şi puternic traumatizate. Au ajuns copii maltrataţi ori fetiţe abuzate sexual de concubinii mamelor ori chiar de proprii taţi.
“Tata bea ca un animal”
Tabloul clasic pentru victimele internate în acest centru este următorul: mame din mediul rural, fără serviciu, fără educaţie şi taţi alcoolici. Situaţiile în care femeile abuzate au studii superioare şi o situaţie materială sunt rare, dar totuşi exiată.
Anişoara, una dintre mame (nume fictiv ales pentru protejarea identităţii) are 36 de ani dar arată cu 10 ani mai bătrână. Are patru copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 19 ani. Este pentru a doua oară când se internează în centrul destinat mamelor şi copiilor abuzaţi de tată. Prima dată a ajuns după externarea din spital după o bătaie soră cu moartea. Acum a cerut sprijinul specialiştilor pentru că una din fiicele ei a ajuns să aibă probleme serioase de sănătate din cauza tatălui. “Bea, bea de stinge. Şi când e beat trebuie să fugim din faţa lui. Eu m-am obişnuit, aşa am trăit o viaţă. Dar fata mea (n.r. o copilă de 12 ani) s-a îmbolnăvit. Când îl vede leşină, se sufocă, nu mai poate să respire. Ultima dată a sărit să mă apere pe mine, apoi i s-a făcut rău. Pentru ea am decis să divorţez. M-a ameninţat că mă omoară dacă îl reclam la poliţie, dacă îl părăsesc. Dar nu mai pot continua”, spune femeia fără ocoliş, călită de viaţa dură pe care a dus-o.
S-a internat în centru doar cu fetele, una de şase ani, cealaltă de 12 ani. Băieţii, doi la număr, au rămas în grija bunicilor pe linie paternă. Bătrânii îşi apără nora cât pot. În timp ce cea mai mare dintre fiice, cea de 12 ani, este extrem de tăcută, retrasă şi a ajuns să aibă probleme de sănătate, cea mică are alt temperament: “Tata bea ca un animal. Când vine beat mă ascund să nu mă bată. Nu m-a bătut niciodată că fug, pe mama o bate rău de tot”.
Mamă abuzată, copii eminenţi
Altă mamă internată la ora actuală în Centru are 58 de ani şi cinci copii. Trei dintre odraslele ei au ajuns la casa lor, muncesc în străinătate. S-a internat după o bătaie soră cu moartea alături de cel mai mic dintre copii, de 19 ani. Este licean în ultimul an şi învaţă foarte bine. Mai are un copil student, eminent. După aprope 30 de ani de căsnicie a decis să nu mai accepte violenţa soţului beţiv. Copiii o susţin şi o ajută. E internată de numai o săptămână şi în cele două luni de şedere in Centru, perioada maximă admisă prin proiect, va primi sprijinul specialiştilor care o vor consilia juridic şi psihologic pentru a depăşi momentul şi pentru a lua cea mai bună decizie.
Viorica, altă mamă care beneficiază de serviciile Centrului de urgenţă, are 31 de ani şi doi copii, de 6 şi 11 ani. Este analfabetă. A ajuns în Centru la recomandarea asistentului social din localitate. Violenţa fizică şi verbală făcea parte din cotidian. Din nefericire, cea mai mare dintre fete a fost bătută cu atâta ferocitate, încât i-a fost pusă viaţa în pericol.
“Vreau să-mi trăiesc tinereţea”
“Aproximativ 75%, dacă nu chiar 80% dintre mamele care au beneficiat de serviciile Centrului se întorc acasă la soţii bătăuşi. Mamele nu au niciun venit şi ajung să-şi ia anumite măsuri de siguranţă. Fug din faţa soţilor violenţi, stau pe lângă uşă să poată fugi, sună la 112. Se întâmplă să revină la Centru după o perioadă. E ca un cerc vicios”, a spus Oana Diaconu, asistentul social.
Specialiştii Centrului de Urgenţă le ajută pe mamele abuzate să depăşească momentele critice prin consiliere psihologică şi le consiliază juridic pentru a lua cea mai bună decizie, atât pentru ele, cât mai cu seamă pentru copii. Nu se întâmplă de fiecare dată aşa.
“Chiar în acest an am avut o mamă cu şapte copii. S-a internat anume pentru a lăsa copiii în plasament. A spus că vrea să-şi trăiască tinereţea şi a plecat din ţară”, a spus psihologul Irina Dumitru.
Femei salvate
Doar o mică parte din beneficiarele serviciului reuşesc să-şi schimbe radical viaţa şi să se desprindă de soţii violenţi. Aceste cazuri au ajuns o mândrie pentru specialiştii vasluieni, le aduc satisfacţia profesională care le îndeamnă să continue să ajute mamele abuzate.
“A rămas în sufletul meu o femeie cu cinci copii, cu o problemă psiho-somatică gravă. Din cauza stresului şi a violeţei la care a fost supusă a dezvoltat un Lupus erimatos. A rezistat în relaţie foarte mulţi ani, dar a avut puterea să-şi evacueze soţul din casă cu executorul judecătoresc şi să ia viaţa de la capăt. A avut puterea să-şi spună povestea în faţa a zeci de oameni necunoscuţi în cadrul unui proiect al nostru. E complet schimbată după această experienţă, e mult mai optimistă. Chiar a recunoscut că după ce şi-a spus povestea în faţa necunoscuţilor a fost ca o eliberare”, a spus psihologul centrului, Irina Dumitru (foto dreapta).
În Centrul pentru victimele violenţei domestice persoanele asistate beneficiază de primire în regim de urgenţă şi găzduire temporară pentru o perioadă cuprinsă între 7 şi 60 de zile, cu posibilitatea de prelungire până la 90 de zile. În situaţii excepţionale, în limita capacităţii de 20 de locuri, perioada de cazare poate fi prelungită până la 180 de zile.
“Familia în care se manifestă violenţa domestică nu este una de tip standard, cu profil bine definit, dar regăsim trăsături comune. Familii afectate de violenţă se regăsesc în toate straturile sociale, indiferent de nivelul de şcolarizare, poziţia socială, vârstă sau etnie. În general, familiile în care se manifestă violenţa se confruntă cu: dezechilibre de comunicare, instabilitate, stări de tensiune nervoasă, discuţii în contradictoriu cu caracter repetitiv, violenţe verbale (uneori reciproce), ce determină în final alterarea climatului familial. Ostilitatea devine manifestată şi violenţele verbale sau ameninţările se materializează sub forma violenţei fizice. Acest tipar se regăseşte în mai toate cazurile de violenţă familială”, a spus, pentru “Adevărul”, Irina Cîmpeanu, purtător de cuvânt al DGASPC Vaslui.
Citeşte şi:
Premianta din ghetou. Fetiţa cu IQ de 120 care învaţă printre gândaci şi mucegai
Se încarcă comentariile...
