Războiul internărilor forţate a bolnavilor de COVID-19 s-a mutat în Justiţie. De ce fug pacienţii de spitale
0
Mai mulţi bolnavi diagnosticat cu COVID-19 s-au adresat instanţelor nemulţumiţi de deciziile medicilor de a-i ţine internaţi. Deşi au comorbidităţi care le pot pune viaţa în pericol, ei consideră spitalizarea nejustificată. Costurile prilejuite de procesele pacienţilor COVID-19 sunt suportate tot de stat.
Peste 20 de procese s-au înregistrat în ultimele zile pe rolul instanţelor din România, prin care sunt contestate măsurile dispuse de Direcţiile de Sănătate Publică de izolare în spital a unor pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19. În majoritatea situaţiilor, judecătorii au dispus menţinerea măsurilor dispuse de autorităţile sanitare, judecătorii subliniind că nu se pot erija în cadre medicale pentru a stabili dacă este sau nu oportună internarea în spitale, ci doar verifică respectarea normelor legale.
Pancienţii care contestă măsura internării în spital sunt cei care au forme uşoare ale bolii sau sunt, susţin ei, asimptomatici. Cu toţii însă ignoră comorbidităţile de care suferă şi de care medicii au ţinut cont atunci când au decis prelungirea internării în spital după cele 48 de ore de internare iniţială.
Potrivit ordinulului Ministrului Sănătăţii (1321/2020 din 22 iulie 2020) prin care s-au stabilit o serie de măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologie de infectare cu virusul SARS-CoV-2, externarea din spital a pacienţilor COVID-19 se poate realiza după 48 de ore numai în cazul în care aceştia sunt complet asimptomatici şi nu suferă de alte afecţiuni.
În cazul pacienţilor care sunt asimptomatici, dar care care au factori de risc (comorbidităţi), precum şi pacienţii simptomatici care au forme uşoare vor fi internaţi în spitale de faza II sau suport. Aceştia pot fi externaţi după minimum 10 zile de la internare şi lipsa febrei şi ameliorarea simptomatologiei pentru cel puţin 72 de ore. În cazul lor, autorităţile sanitare consideră că comorbidităţile pot influenţa evoluţia bolii punându-le viaţa în pericol.
Trei pacienţi COVID-19, internaţi la Spitalul Municipal de Urgenţă „Elena Beldiman” din Bârlad, unitate suport pentru pacienţii infectaţi cu virsul SARS-CoV-2, au contestat în instanţă deciziile medicilor de a-i ţine la spital după perioada iniţială de 48 de ore. Toţi cei trei pacienţi suferă de comorbidităţi, însă cu toţi au considerat că ”sunt responsabili” şi îşi pot gestiona singuri situaţia prin izolare la domiciliu, subliniind că internarea forţată în spital este atentat asupra libertăţii lor.
A stat 12 zile cu febră continuă acasă, consideră că boala a trecut
Unul dintre pacienţii diagnosticat COVID-19, care a solicitat externarea din spital pe motiv că este asimptomatic, suferă de mai multe afecţiuni care îl fac vulnerabil în faţa infecţiei cu noul coronavirus: hipertensiune arterială, diabet insulino-dependent, hepatită cronică cu virusul B şi C.
Bărbatul a fost diagnoticat cu COVID-19 pe 24 iulie, în timo ce era internat în Secţia ORL a Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui. La internare prezenta simptome specifice bolii, respectiv febră, tuse, analize modificate- prezent sindrom inflamator.
După 48 de ore, medicul curant din cadrul spitalului din Bârlad, acolo unde a fost transferat pacientul a decis prelungirea măsurii de izolare în spital pentru 11 zile, întrucât în urma consultării pacientul a prezentat simptome, febră, tuse, probe biologice modificate faţă de normal.
Bolnavul a contestat decizia, invocând că, de fapt, este asimptomatic şi că boala COVID-19 s-a consumat cât timp a stat la domiciliu (12 zile continuu cu febră, dureri musculare şi articulare), fără a şti că este infectat. Audiat prin videoconferinţă, pacientul s-a plâns judecătorilor de condiţiile din spital.
”Arată că această măsură de izolare în spital a fost luată fără acordul lui şi fără a semna vreun act , consideră că i s-a luat libertatea. Arată contestator că este diagnosticat cu hepatită cronică cu virus C, spitalul nu are spaţiu necesar pentru bolnavi, sunt 7 pacienţi într-un salon având aer insuficient pentru respiraţie. Salonul nu are dotări corespunzătoare bolnavilor de SARS-COV 2, respectiv nu are baie proprie ci o baie comună pentru tot palierul iar aproape toţi pacienţii au diaree şi datorită condiţiilor precare se pot contacta uşor alte boli”, se menţionează în hotărârea instanţei.
Pacientul a solicitat judecătorilor să dispună izolarea sa într-o locuinţă pe care o deţine într-o localitate din mediul rural, separat de restul familiei, invocând că este o persoană responsabilă şi că nu va pune în pericol sănătatea altor persoane. Susţinerea sa a fost însă contrazisă chiar de propriile fapte, alegând să stea la domiciliu o perioadă îndelungată, deşi prezenta simptomatologie COVID-19.
”Este de menţionat că potrivit susţinerilor din contestaţia formulată, contestatorul a arătat că, înainte de internarea din data de 24.07.2020 a prezentat simptomele Covid 19 timp de 12 zile la domiciliul său din municipiul Vaslui, astfel, că există posibilitatea ca acesta să fi transmis virului şi altor persoane cu care a intrat în contact”, se mai menţionează în hotărârea instanţei.
Judecătorii Tribunalului Vaslui au subliniat că hotărârea luată de medicul curant în sensul că pacientul prezintă un risc crescut ”este o decizie care nu poate fi cenzurată de către instanţa de judecată, întrucât excede competenţelor instanţelor de judecată, presupunând o anumită calificare şi cunoştinţe de specialitate, şi nu ar putea ca o instanţă de judecată să stabilească în sens contrar”.
Pacient asimptomatic: ”Sunt ţinut samavolnic în salon cu pacienţi simptomatici”
Un alt pacient diagnosticat cu COVID-19 la spitalul din Bârlad a invocat că prin izolarea obligatorie la spital i s-a întrerupt tratamentul pentru o afecţiune genetică rară, de care suferă, şi că starea generală de sănătate i se degradează. Medicii care au menţinut decis prelungirea internării şi după cele 48 de ore susţin că tocmai afecţiunea de care suferă reprezintă un risc pentru care este obligatorie monitorizarea medicală. În faţa instanţei, pacientul a invocat că „are discernământ pentru apararea interesului său personal, în condiţiile în care el este asimptomatic şi este tinut samavolnic în salon cu pacienţi simptomatici. Este responsabil şi a mers din proprie iniţiativă la spital tocmai pentru a nu infecta o întreaga instituţie publica (Primăria Barlad) unde lucrează ca inspector. Atitudinea s-a dovedit mai mult decât corectă şi preventiva pentru instituţie şi societate, deoarece nici un alt coleg nu s-a mai infectat. Asadar îşi asumă cu toata responsabilitatea izolarea la domiciliu şi că va respecta acest lucru”.
Pacientul a invocat că, fiind internat în spital nu poate beneficia de tratamentul pentru boala Gauche de care suferă, reţeta fiindu-i prescrisă de un medic specialist din Iaşi, la care nu poate ajunge, iar tratamentul lunar (decontat de stat) costă 100.000 de lei.
„Instanţa constată că apelantul este un pacient asimptomatic, dar cu factori de risc, ca urmare a faptului că suferă de Boala Gauche care este o afecţiune genetică care poate reprezenta un factor de risc important în contextul patologiei COV1D -19, aceste aspecte fiind stabilit de medicul specialist, care a apreciat că pentru excluderea oricărui risc de evoluţie nefavorabilă este oportună continuarea izolării în unitatea sanitară pentru monitorizarea conform Metodologiei INSP, astfel că sunt îndeplinite condiţiile Ordinul M.S. Nr. 1321/2020 pentru a se dispune măsura izolării într-o unitate sanitară. De asemenea, medicul a luat şi decizia privind întreruperea tratamentului prescris pentru boala Gauche şi iniţierea tratamentului pentru boala Covid, decizie care nu poate fi cenzurată de către instanţa de judecată, întrucât excede competenţelor instanţelor de judecată, presupunând o anumită calificare şi cunoştinţe de specialitate, şi nu ar putea fi primit ca o instanţă de judecată să stabilească tratamentul de care ar putea beneficia un pacient”, au motivat judecătorii Tribunalului Vaslui.
Dincolo de costurile de spitalizare ale pacienţilor COVID-19, statul decontează şi cheltuielile de judecată prilejuite de procesele prin care aceştia contestă deciziile de internare. Sumele variază între 700-1.200 de lei pentru fiecare stadiu procesual al dosarului.
Vă mai recomandăm:
VIDEO Bătaie în avion. Doi pasageri băuţi şi-au împărţit pumni din cauza măştilor de protecţie
Se încarcă comentariile...
