Psihologul care i-a scris lui Iohannis despre cei 7 violatori din Vaslui: „Dacă nu vor fi condamnaţi, va fi un semnal că demnitatea unei femei se poate aranja“
0
Psihologul Irina Costache (33 ani), coordonatorul reţelei „Rupem tăcerea privind violenţa sexuală”, coiniţiatoare a scrisorii deschise adresate preşedintelui României şi Ministerul Justiţiei după eliberarea celor şapte violatori, spune, într-un interviu pentru „Adevărul”, cât de ineficientă este legislaţia românească actuală în domeniul abuzului sexual.
Irina Costache (33 ani), psiholog şi coordonator al reţelei "Rupem tăcerea privind violenţa sexuală", a explicat într-un interviu pentru "Adevărul" cât de importantă este implicarea societăţii civile pentru ca fapte precum cea comisă de cei 7 violatori de la Văleni să nu se mai repete, cât de important este sprijinul acordat victimei violenţei sexuale, cum pot fi schimbate legi şi mentalităţi cu o poziţie fermă a fiecăruia dintre noi.
Reporter: Când aţi aflat de cazul Văleni şi când aţi decis să luaţi atitudine?
Irina Costache: Am aflat încă din noiembrie 2014, ne-a sărit în ochi gravitatea actului şi am încercat de atunci să contactăm autorităţile/victima, să ne oferim sprijinul. Din păcate, nu am reuşit prea multe pentru că nu avem o organizaţie parteneră în Vaslui care să ne ofere informaţii de la faţa locului. În iunie, când cei 7 violatori au fost puşi sub control judiciar am făcut o serie de demersuri concrete. Am trimis chiar şi scrisoare deschisă ministrului Justiţiei şi preşedenţiei cerând sprijin şi reacţii. Am trimis apoi o serie de cereri de informaţii legate de felul în care au fost asigurate drepturile victimei în perioada anchetei penale. Fiind vorba despre o elevă de liceu am făcut o adresă şi către SPAS Văleni. Evident, răspunsuri evazive peste tot.
R: Credeţi că atitudinea sfidătoare a celor şapte are legătură cu scoaterea din arest preventiv?
I.C. : Cu siguranţă atitudinea sfidătoare şi cinismul tinerilor e hrănit de speranţa că vor scăpa nepedepsiţi. Dacă nu vor fi condamnaţi, atunci, cu siguranţă, va fi un semnal că de fapt demnitatea şi siguranţa unei femei se poate aranja şi fără puşcărie.
R: Cine este grupul de ONG-uri pe care îl reprezentaţi, cum s-a constutuit şi când.
I.C.: Rupem tăcerea despre violenţa sexuală este o platformă care adună la momentul actual 15 ONG-uri care au ca misiune promovarea drepturilor femeilor şi a egaliăţii de gen. Dintre organizaţiile partenere unele sunt specializate pe oferirea de servicii femeilor victime ale violenţei (asistenţă psihologică şi asistenţă juridică), altele sunt mai de grabă axate pe campanii de informare sau pe documentarea şi propunerea de politici publice. Aceasta experienţă diversă a dat practic şi cele doua directii de functionare ale reţelei – pe de-o parte ne ocupăm de advocacy şi încercăm să provocăm dezbateri publice şi reacţii şi măsuri din partea instituţiilor în diferite cazuri de violenţă sexuală. Pe de altă parte, persoanele care au trecut prin violenţă sexuală pot găsi la noi sprijin şi servicii specializate
"Victima este cea judecată şi blamată de gura lumii şi niciodată agresorii"
R. Cum s-a dezvoltat proiectul?
I.C: Am crescut treptat de la 9 organizaţii partenere în mai 2014, practic momentul la care început această platformă. Am vrea ca noi organizaţii să ni se alăture şi de acum în colo astfel încat să avem acoperit cât mai multe din oraşele mari.
R. Societatea românească consideră violul o temă tabu?
I.C: Ei bine, ne-am dat seama că deşi violenţa sexuală este una dintre cele mai traumatice experienţe prin care poate trece un om, în România, supravietuitoarele unor astfel de situaţii sunt lăsate pur şi simplu fără nici un sprijin. Nu există nici un număr de urgenţă unde o femeie să se poate informa despre ce ar putea face în cazul în care a fost victima unui viol, nu beneficiază de asistenţă juridică or psihologică de specialitate, interacţiunile cu autorităţile sunt foarte dure şi supravieţuitoarele sunt de multe ori retraumatizate, etc. Cele mai multe din reacţiile societăţii sunt nepotrivite – victima este cea judecată şi blamată de gura lumii şi niciodată agresorii. Noi vrem sa schimbăm aceasta mentalitate pentru că numai aşa putem să prevenim cazuri de violenţă sexuală.
FOTO workshop organizat de reţeaua Rupe tăcerea
Violenţa sexuală este, din păcate,o parte din existenţa cotidiană a multor femei din România (fie că e vorba de hărţuiri, fie că e vorba de atingeri nedorite pe stradă, fie că e vorba de fapte extreme de grave ca cel al violului de la Vaslui). Multe dintre noi nu au încă şansa sau curajul să vorbească despre situaţiile prin care au trecut. E de inţeles! În fond ceva precum atingerile nedorite sunt atât de comune că nu starnesc reacţii şi totuşi sunt experienţe care te umilesc ca om.
"Reacţii sunt insultatoare pentru societatea româneasca"
R: Concret, cum ajutaţi victimele violenţei sexuale?
I.C. Încercam să provocăm reacţii de la autorităţi. Îi invitam la intâlnirile de lucru ale reţelei, solicităm prin scrisori deschise să rezolve niste cazuri punctuale dar le cerem şi să ia masuri pe termen lung. Ca sa vă dau un exemplu – într-o scrisoare deschisă ca reacţie la reţinerea unui cadru didactic de la UMF Iaşi pentru tentative de viol (din 7 feb.2015) am solicitat MEN să ia măsuri privind hărţuirea sexuală în universităţi, adică să oblige universităţile să introducă o modalitate prin care studentele să poată reclama (păstrându-şi anonimatul) dacă le sunt solicitate favoruri sexuale de către profesori.
Din păcate, se pare că e foarte greu de obţinut un dialog cu autorităţile, cu media şi cu alte organizaţii si asociaţii astfel încât să explicăm care sunt cele mai presante nevoi ale victimelor, să explicăm ce înseamnă de fapt violenţa sexuală şi care sunt consecinţele ei, să discutăm cu autorităţile publice despre ce ar putea face cu un minim de efort pentru a sprijini pe cele/cei care sunt victime ale unui viol. Irina Costache, psiholog
R: V-aţi unit 15 ONG-uri pentru a schimba legi sau doar mentalităţi?
I.C.: În principal încercăm să folosim orice pârghii avem la îndemana pentru a reacţiona la o nedreptate făcuta unei victime. Demersurile noastre vizează şi schimbări mai generale şi din această cauză am iniţiat şi scrisorile deschise catre Domnul Preşedinte Johannis şi catre Premier. Avem o serie de propuneri concrete pe care deja le-am enuntat public într-un apel la acţiune lansat în luna aprile 2015 şi pe care vrem să le aducem în faţa politicienilor. E nevoie de legi mai bune, e nevoie de invesţii în servicii pentru victime, e nevoie de sprijin din partea mai multor ministere pentru a iniţia campanii de educaţie. Până acum n-am găsit decât disponsibilitate formală: "Mulţumim, am primit, nu e în atribuţiile noastre vă trimitem către altă instituţie".
R. Cum comentaţi răspunsurile primite de la autorităţile statului?
I.C. După ultimele săptămâni mi se pare că astfel de reacţii sunt insultatoare pentru societatea româneasca. Cineva trebuie să aibă curajul să facă schimbările de care atâtea femei au nevoie. Nu mai putem sa ascundem sub preş faptul că victimele violului sunt singure în faţa unui sistem care nu le face dreptate în timp ce agresorii scapă fara condamnări sau cu un maxim de 2/3 ani de închisoare (atenţie, numai pentru fapte foarte grave!).
R: Ce mesaj adresaţi victimei celor şapte violatori de la Văleni?
I.C. Nu am cunoscut-o personal dar am fost în legătură cu avocata ei. Mesajul meu: “Eşti o tânără care a schimbat deja societatea românească. Curaj”
Cele 15 organizaţii afiliate reţelei Rupem tăcerea privind violenţa sexuală: A.L.E.G., Asociatia Front, Centrul Filia, Institutul Est European pentru Sanatatea Reproducerii, AFIV-Artemis, Asociatia E-romnja, Centrul Parteneriat pentru Egalitate – CPE, Asocitia AnA, Transcena, Actedo, Grupul Quantic, Pas Alternativ, CSMC, Asociatia Psihosfera si Asociatia Vivad.
Transmiteţi-i şi voi un mesaj de susţinere tinerei din Vaslui, folosind hashtag-ul #violulecrima. Noi ne vom asigura că mesajele voastre vor ajunge la ea, iar o parte din ele vor fi publicate pe adevarul.ro şi în ediţia tipărită a ziarului. Dacă apropiaţii şi rudele violatorilor duc acum o campanie de denigrare a victimei, noi trebuie să-i arătăm că oamenii normali din această ţară sunt alături de ea şi nu tolerează asemenea fapte.
Citiţi şi:
Elevă din Vaslui, sechestrată şi violată de şapte indivizi la întoarcerea de la şcoală
Se încarcă comentariile...
