Geniu al matematicii: „O asociaţie secretă a conspirat pentru mine“

Vlad Mărgărint (23 ani), masterand şi asistent universitar la una dintre cele mai bune universităţi de matematică din lume, ETH Zürich din Elveţia, selectat din rândul a 200 de studenţi aspiranţi ai premiului de Excelenţă Academică în Străinătate, titlu acordat anual de LSRS, are o teorie proprie despre mica familie a academicienilor internaţionali.

Modest, comunicativ, pregătit oricând să intre într-o competiţie. Un geniu al matematicii, care a intrat în lumea academică internaţională la vârsta adolescenţei, dedicat muncii de cercetare şi predării ştiinţelor exacte (astrofizică, astronomie, fizică şi matematică). Un român în mediul academic internaţional, cum singur şi simplu se autodescrie.

Vlad Mărgărint (23 ani), originar din Bârlad, judeţul Vaslui, are o traiectorie academică impresionantă. Este unul din tinerii eminenţi selectaţi în acest an pentru Excelenţă Academică în Străinătate pentru anul universitar 2013-2014, titlu oferit anual de Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS). El e aspirant la categoria Europa Universitar.

Abia întors acasă în vacanţa de iarnă, Vlad Mărgărint a acceptat să-şi spună povestea pentru “Adevărul” după 22 de ore de mers cu maşina, ruta Zürich-Bârlad, şi numai câteva ore de somn. Atunci a aflat că este unul din cei 10 stundeţi selectaţi în Gala LSRS la categoria Europa Universitar.

Studiazã Matematica (Master) la ETH Zürich-Elveţia, universitate în top 10 mondial. În paralel face cercetare şi este asistent universitar. Vacanţele şi le petrece tot în faţa studenţilor, restul timpului dedicându-l studiului şi cercetării. A aplicat la mai multe universităţi de top pentru doctorat şi este pregătit ca următorii patru ani să plece în orice colţ al lumii. Încă nu ştie unde, dar e convins că va fi tot o universitate de top.

Sunt oameni cu «O» mare pe care am avut şansa să-i întâlnesc la momentul potrivit. Altfel nu aş fi reuşit. Mă simt ca într-o conspiraţie secretă care a complotat pentru mine. O conspiraţie divină. Cu poziţia de asistent universitar am putut să-mi finanţez studiile. E senzaţional să pot câştiga făcând ceea ce-mi place, a spus Vlad Mărgărint.

Şcoala vestică

Pasiunea pentru matematică şi-a descoperit-o în timpul gimnaziului. Profesorul Liviu Captarenco de la Şcoala generală nr. 8 din Bârlad i-a recomandat prin clasa a VI-a să se înscrie în Asociaţia Astronomică “Sirius” (AAS) - Club UNESCO, coordonată de prof. Ioan Adam. La acea vreme, AAS era la început de drum şi performanţa în astronomie a copiilor părea doar un proiect pe hârtie. “Sunt cel mai legat de şcoala generală. Au fost cei mai consistenţi ani. Mi se pare cea mai potrivită şcoală pentru un copil, o şcoală vestică din toate punctele de vedere. Acolo am început să gândesc occidental”, povesteşte tânărul.

Fotogalerie: Facebook

Au urmat anii de liceu ca elev al Colegiului Naţional “Gh. R. Codreanu” Bârlad. În fiecare an a făcut parte din lotul olimpic naţional la fizică, astrofizică şi astronomie. În 2009 a luat argintul la Olimpiada Internaţională de Astronomie (găzduită de Iran), iar în 2010 a luat bronzul la aceeaşi olimpiadă, care a avut loc în China. “Ne-au plasat într-un campus în exterior, izolaţi. A fost un şoc cultural. Nu m-am putut acomoda cu nimic din ce oferea China. Nu am putut mânca nimic în 10 zile cât am stat acolo”, îşi aminteşte Vlad Mărgărint despre experienţa din clasa a XII-a.

Ca olimpic internaţional putea să opteze pentru orice universitate din ţară sau să aplice pentru o universitate din străinătate. A ales Facultatea de matematică din cadrul Universităţii Bucureşti pe care a absolvit-o cu 9.90. Lucrarea de licenţă, de nota 10, s-a bazat pe Teoria relativităţii a lui Albert Einstein. “Profesorul de licenţă, Victor Vuletescu, mi-a dat o lecţie consistentă la finalul celor trei ani”.

„Am făcut şi foame”

Pentru master a primit confirmarea de la mai multe universităţi de prestigiu din străinătate dar a optat pentru ETH Zürich. „Am plecat în paralel cu o ofertă de lucru ca asistent universitar. Altfel nu m-aş fi descurcat. Nu am ştiut în ce perioadă se completază cererile pentru master pentru a prinde bursă. Am avut noroc cu sistemul elveţian. Din anul doi mi-au oferit o bursă consistentă după un concurs. Mi-au cerut şi documente, au văzut salariile părinţilor şi s-au mirat cum am reuşit. Mama e asistent medical şi tata e muncitor la FEPA. Când am plecat la Zürich nu aveam nimic sigur, nici cazare, nici bani. Am făcut şi foame. M-am întreţinut din salariul de asistent universitar, mi-am subînchiriat camera pentru că nu o puteam plăti, am stat la prieteni. Trăiesc foarte modest, Zürich este un oraş foarte scump. Nu vezi cerşetori acolo, nici câini pe stradă”, povesteşte Vlad.

Tânărul face parte din comisiile naţionale care stabilesc subiectele pentru olimpiadele de astrofizică şi fizică. A făcut voluntariat în ligi studenţeşti. A vizitat 16 ţări din Europa şi Asia în cadrul proiectelor în care a fost implicat.

În Zürich a întâlnit profesorii care îl sprijină în execelenţă: Michael Eichmair şi Antti Knowles. Dar şi colegi din ţară, acea comunitatea academică internaţională care face cinste României: Victor Cărbune, Roxana Andreea Sirghie, Sorin Dascălu, Livia Bălăcescu, Octavian şi Maria Ganea, dar şi părintele Enoiu al Bisericii Ortodoxe Române din Zürich.

„Scântei fade pot să-ţi lumineze tot drumul…”

Finaliştii Galei de excelenţă Academică în Străinătate au fost anunţaţi pe siteul oficial. Studenţii selectaţi din rândul celor 200 de asipiranţi au trimis, atunci când au aplicat, şi un fel de scrisoare de intenţie.

Testimonialul lui Vlad Mărgărint: Perseverenţa şi Ambiţia sunt uneltele ale căror iniţiale le folosesc să spun „P.A.” temerilor atunci cand sunt… la început. Astfel a început, anul trecut, drumul meu în Elveţia unde studiez Matematica (Master) la ETH Zurich. Am plecat din Bîrlad în celălalt capat al „“axei”, dorindu-mi să lupt şi să reuşesc, independent de situaţia mea financiară de acasă. Provocările unei vieţi fără susţinere financiară în Zürich mi-au schimbat optica despre lume. Pe parcursul acestui drum lucrând în paralel ca Asistent Universitar mi-am dat seama cât de mult mi-ar plăcea să creez instrumente matematice pentru a ajuta oamenii. Ei, oamenii, au făcut posibile reuşitele din proiectele mele din 2014, cel mai important fiind prima mea lucrare ştiinţifică publicată înainte de a începe Teza de Master. Personal, daca aş începe din nou, tot în „bezna” m-aş aventura, pentru că am văzut cum scântei fade pot să-ţi lumineze tot drumul.