Turnu Severin: FOTO VIDEO/ Tradiţii şi obiceiuri, în Serbia, de Crăciun

Credincioşii slavi păstrează şi acum tradiţiile legate de Naşterea Domnului. În localităţile Kladovo, Mala Vrbica (Vârbiţa Mică) sau Kostol, petrecerea a început încă de aseară şi va ţine trei zile.

Sârbii, dar şi românii de dincolo de Dunăre sărbătoresc, astăzi, Crăciunul pe rit vechi. La Kostol, un sat învecinat oraşului Kladovo, după ce au colindat toată ziua, ca după datină, seara de Ajun i-a găsit, pe localnici, la biserică.

Cât timp femeile şi copiii au ascultat liturghia, vîn curtea bisericii, vârstnicii au încins focul sub ceaune cu ţuică, vin şi ceai.

Au aşteptat săvârşirea slujbei, moment în care credincioşii, împreună cu preotul satului, au aprins trunchiuri de stejar, simbolizând focul făcut pentru a încălzi ieslea Mântuitorului.

“În ziua de Ajun, în fiecare sat, se pleacă cu popa, în pădure, după lemne de stejar şi sunt aduse în biserică. Se sfinţesc crengile şi se duc şi acasă.

Unii le ard în ziua de Crăciun, dar unii le ard în Ajun. Se zice că aşa au făcut şi când s-a născut Domnul Cristos. Au rupt crengi din pădure şi au făcut focul de L-au încălzit”, ne-a spus Dragisa Srbulovic.

VEZI AICI CE OBICEIURI AU SÂRBII

"Câte scântei, atâţia bani"

Şi tot tradiţia spune că numărul scânteilor produse de foc le va aduce copiilor bani şi bucurii în anul ce urmează. “Se spune câte scântei în oborul bisericii, atâţia bani, noroc şi bucurii la copii.Astea sunt tradiţii care se mai ţin la sate.

Dar pe lângă sârbi, sunt şi foarte mulţi români care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi”, adaugă Tihan Matasarevic, reprezentant al vlahilor din Serbia.

Pentru a arăta bucuria prilejuită de Naşterea Domnului, cu toţii au întins, în curtea bisericii, o masă plină cu bucate de post şi au jucat câteva hore, pe muzică românească, susţinută de un ansamblu de muzică populară. 

“Bea toată lumea bună un păhărel, ne veselim cu toţii, că ziua asta e o dată în an. E praznic mare”, ne-a spus Aleksandar Paunovic, din satul Mala Vrbica. În tot acest timp, acasă la foc mic se preparau sărmăluţe şi alte bunătăţi pentru petrecerea de astăzi.

Norocul din pâinică

În ziua de Crăciun, după ce-l primesc pe preot să le binecuvânteze bucatele, crendincioşii petrec, acasă, cu rudele. De pe masă nu lipsesc sărmăluţele, friptura de porc, cârnăciorii, dovleacul copt sau prăjiturile cu nucă şi miere.

În pâinea care se pune pe masă, pe care ei o numesc "Crăciun", a fost introdusă un ban, câteva boabe de grâu, dar şi de porumb. Se spune că cel ce le va găsi va avea bani, noroc şi bucurii în noul an.

/p>

Din păcate, multe din aceste obiceiuri au rămas vii doar la sate.

De-acum şi până la Botezul Domnului, sârbii se salută cu urarea „Hristos s-a născut”, răspunsul fiind de „Adevărat, s-a născut”.