Cum tratează Ministerul Culturii descoperirile arheologice din timpul Împăratului Traian la Turnu Severin
0Cum Ministerul Culturii tratează cu flit cercetările arheologice de la amfiteatrul roman militar descoperit în anul 2010, la Turnu Severin, conducerea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier a cerut ajutorul consilierilor judeţeni pentru alocarea unei sume care să acopere lucrările de cercetare care se efectuează la acest obiectiv.
A fost solicitată suma de 40.000 de lei necesară să acopere cheltuielile cu forţa de muncă necalificată a deţinuţilor de la Penitenciarul Turnu Severin, cu specialiştii de la Institutul Naţional „Vasile Pârvan” de la Bucureşti, dar şi pentru achiziţionarea unor materiale necesare pentru o minimă conservare.
Grav este însă faptul, după cum susţine managerul muzeului, că fără o lucrare amplă de conservare, ceea ce s-a descoperit este într-un mare pericol de degradare.
„Am fost în repetate rânduri la Ministerul Culturii şi în primăvara anului 2014 am obţinut promisiunile ferme că vom fi susţinuţi deoarece Muzeul Regiunii Porţilor de Fier de peste zece ani nu a primit niciun leu de la Ministerul Culturii ca să ne trezim în iunie că nu am primit niciun leu şi că ministerul nu poate să ne sprijine”, spune Doinţa Chircu, managerul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier.
Şi cercetătorii de la Institutul Naţional de Arheologie „Vasile Pârvan” au solicitat Ministerului Culturii suma de 300.000 lei, dar fără succes.
„Lucrările de cercetare arheologică sistemică la amfiteatrul roman au debutat în 2010, dar destul de timid, astfel încât anul trecut făcându-se o analiză împreună cu echipa care coordonează cercetarea, adică profesorii cercetători de la Institutul Naţional de Arheologie Vasile Pârvan, s-au emanat nişte concluzii în sensul că ne-au cerut să accelerăm cercetarea arheologică deoarece ceea ce s-a descoperit şi nu s-a conservat în anul 2010-2011, este într-un mare pericol de degradare şi, de asemenea, se impune, suntem obligaţi, suntem datori să clasăm acest monument şi o clasare a monumentului amfiteatrul roman militar presupune şi nişte rapoarte de cercetare riguroase”, mai spune Doiniţa Chircu.
Consilierii judeţeni au aprobat vineri, în unanimitate, suma de 40.000 de lei solicitată de conducerea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier.
O întâmplare fericită făcea ca în toamna anului 2010, atunci când utilajele costructorului scormoneau pământul pentru a fi ridicată fundaţia unui pavilion multifuncţional, să fie descoperit un amfiteatru militar roman. Muzeul Regiunii Porţilor de Fier de la Drobeta Turnu Severin se află de câţiva ani în reabilitare cu fonduri europene, iar acest pavilion este prins în proiectul de reabilitare. Este o descoperire deosebit de importantă şi pune Drobeta pe aceeaşi linie cu Ulpia Traiana Sarmizegetusa ori Porolissum.
Cercetările ştiinţifiice în zonă au început în anul 2012 şi până acum specialiştii au reuşit să pună în evidenţă o structură a unui amfiteatru cu arenă, cu zidul perimetral al arenei din piatră de râu şi de carieră, legată cu mortar. Este o construcţie de tip circular, specifică unor astfel de monumente. De dimensiuni mult mai mici decât Colosseumul din Roma, a fost construit pentru a deservi garnizoana staţionată în Castrul de la Drobeta. Dimensiunile lui sunt relativ mici, 35 pe 36, cu o formă eliptică, aproape rotundă şi probabil că tribunele construite posibil din lemn nu ar fi putut adăposti mai mult de 1200-1500 de spectatori.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
