FOTO Relaţiile economice intense ale Transilvaniei cu Polonia, susţinute de tezaurul de la Şopteriu
0
Două cercetătoare ale Muzeului Naţional de Istorie a României s-au încăpăţânat să rezolve misterul tezaurului găsit la Şopteriu acum aproape 30 de ani. Tezaurul care numără peste 1600 de monede vine să susţină faptul că Transilvania era mai apropiată de Polonia decât se credea, cel puţin economic vorbind şi că negoţul era unul performant.
În ciuda faptului că vizează un tezaur descoperit în grădina unui cetăţean din Şopteriu, comuna Urmeniş, în urmă cu aproape 30 de ani, studiul care vine să îi dezvăluie secretul a văzut lumina tiparului abia de curând, materialul fiind prezentat ieri la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, instituţie care şi găzduieşte obiectele care-l compun.
Din cele 24 de tezaure monetare înregistrate pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, doar trei conţin alături de monede şi piese de podoapă, printre acestea numărându-se cele de la Visuia şi Şopteriu, localităţi învecinate cu piese care se concentrează în secolul al XVII-lea.
Obiectele, printre care se numără şi podoabe precum inele, brăţări, lanţuri, ace de păr, nasturi din aur sau argint sau părţi componente ale serviciului de masă au fost fragmentate, asunse în două vase ceramice şi mai apoi au fost îngropate.
Partea cea mai de preţ, care face ca tezaurul de la Şopteriu să fie unul dintre cele mai importante din Transilvania este reprezentată de monede. Alături de accesorii şi obiecte care cântăresc aproximativ 3 kilograme, au fost descoperite nu mai puţin de 1632 de monede cu 40 de emitenţi din 27 de ţări.
Acumularea depozitului monetar într-un interval temporar îndelungat a condus la înregistrarea unui număr amplu de emitenţi, repartizaţi pe o arie geografică largă, din Polonia, şi teritoriile baltice până în Ţările de Jos şi Monaco. Dincolo de valoarea sa monetară în cadrul tezaurului de la Şopteriu au fost identificate emisiuni cu o circulaţie restrânsă ori apariţii rare în tezaurele medievale din Transilvania, susţine istoricul Corneliu Gaiu, cel care a şi fost de faţă când a fost preluat tezaurul.
Cea mai timpurie monedă, o jumătate de gros polonez a fost emisă între anii 1386 şi 1434, în timp ce cea mai recentă emisiune este un taler-leu bătut de Provinciile Unite ale Ţărilor de Jos în jurul anilor 1690.
Cele mai multe monede, 999 de exemplare provin din Polonia cu posesiunile şi teritoriile vasale, fiind urmate de către monedele ungureşti, 551 la număr. Numărul mare de monede poloneze descoperite vine să întărească existenţa unei relaţii intense între Transilvania şi Polonia, precum şi o aprovizionare ritmică a pieţei băneşti a Transilvaniei, în primul rând cu monedă de uz comun.
Treptat moneda poloneză a ajuns să acopere majoritatea necesaruilui de monedă curentă a Principatului. Sunt în majoritate piese de triplu gros care au invadat masiv piaţa în perioada de maximă pătrundere şi circulaţie a numerarului polonez în Transilvania – 1589-1620. Datorită calităţii lor intrinsece, a stabilităţii lor, a impactului puternic asupra populaţiei, monedele de triplu gros polonez au fost imitate în epocă în multe zone ale Europei, precizează cercetătoarele.
Tezaurele mixte de orfevrărie şi monede din Transilvania secolelor XVI-XVII indică un negoţ performant şi o societate cu un dezvoltat gust pentru fast, lux şi frumos.
Se încarcă comentariile...
