WWF România, despre dorinţa Guvernului de a elimina pasajele pentru animale de pe Autostrada Lugoj-Deva: Urşii bruni ar putea să dispară

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tunelurile ecologice sunt normale în ţările civilizate din Europa FOTO wikipedia.org
Tunelurile ecologice sunt normale în ţările civilizate din Europa FOTO wikipedia.org

WWF România afirmă că Autostrada Lugoj-Deva intersectează un coridor ecologic esenţial pentru urs, lup, râs şi alte specii între Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali, motiv pentru care pasajele sunt incluse în proiect pentru a asigura traversarea animalelor şi a evita coliziunile.

Intenţia Ministerului Transporturilor de a elimina pasajele pentru animale pentru autostrada Lugoj-Deva pune în pericol siguranţa conducătorilor şi însoţitorilor auto, precum şi biodiversitatea din zonă, consideră World Wildlife Fund ( WWF) România, care a transmis un comunicat de presă, ca răspuns la decizia ministrului Alexandru Cuc, care a anunţat că va discuta la Comisia Europeană ca România să renunţe la tunelurile de pe autostrada Lugoj-Deva.

“Autostrada Lugoj-Deva intersectează un coridor ecologic esenţial pentru urs, lup, râs şi alte specii între Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali, motiv pentru care pasajele sunt incluse în proiect pentru a asigura traversarea animalelor şi a evita coliziunile. În plus, schimbările ar întârzia şi mai mult realizarea autostrăzii, finanţată în proporţie de 85% de Comisia Europeană”, transmite WWF România, care alături de alţi reprezentanţi ai societăţii civile, care sunt în favoarea dezvoltării durabile a infrastructurii, consideră această nouă intenţie o greşeală majoră cu implicaţii negative pentru oameni şi mediu. 

Reluarea procedurilor de evaluare şi avizare ar putea întârzia realizarea autostrăzii chiar şi ani de zile

Soluţiile tehnice prevăzute şi bugetate deja în proiectul autostrăzii - viaducte, tuneluri şi poduri verzi - fac parte din acordul de mediu obţinut pentru autostrada Lugoj-Deva, iar măsurile nu servesc doar  conservării naturii şi protejării populaţiilor de urs şi alte carnivore mari care există şi în Munţii Apuseni, şi în Carpaţii Meridionali, ci şi siguranţei civile, prin reducerea riscurilor de accidente cauzate de animalele sălbatice care vor pătrunde pe autostradă în lipsa acestor măsuri, arată cei de la WWF România.

“Orice schimbare în soluţia tehnică actuală va duce la reluarea şi revizuirea procedurii de evaluare de mediu deoarece nu ar mai respecta legislaţia europeană (Directiva Habitate), intrând astfel în ilegalitate. Reluarea procedurilor de evaluare şi avizare ar putea întârzia implementarea proiectului chiar şi ani de zile. Procesul de obţinere şi modificare a acordului de mediu pentru proiectul actual a durat aproximativ şase ani… Sperăm ca Ministerul Transporturilor să reconsidere iniţiativa pentru eliminarea măsurilor de atenuare a impactului asupra mediului convenite deja în soluţia tehnică a autostrăzii Lugoj-Deva, ţinând cont de toate implicaţiile negative pe care le-ar avea la nivel general şi să continue implementarea proiectului, aşa cum a fost agreat deja de către toate părţile interesate. Justificarea oferită pentru revenirea la proiectul iniţial, anume de economisire a aproximativ 100 milioane de euro, nu este întemeiată, un exemplu în acest sens fiind cazul autostrăzii Sibiu-Orăştie, unde soluţia tunelului a fost respinsă din cauza costurilor ridicate, cu rezultate dezastruoase din toate puncte de vedere. Alunecările de teren provocate prin excavările operate pe acel sector au generat muncă suplimentară şi creşterea exponenţială a costurilor, precum şi o şosea care este încă impracticabilă”, au mai transmis cei de la WWF România.


Coridorul este crucial pentru a asigura viabilitatea populaţiei de urşi bruni din Munţii Apuseni

Proiectul de autostradă Lugoj-Deva se intersectează cu un coridor ecologic extrem de important pentru carnivorele mari  şi alte specii) între Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni) şi Carpaţii Meridionali din România; de altfel, acesta a fost identificat de către experţi, în urma studiilor de teren aprofundate şi analizelor GIS, drept ultimul coridor ecologic dintre cele două grupe de munţi. Coridorul are o lungime de 150 kilometri, dar a fost deja afectat şi fragmentat din cauza infrastructurii de transport existente şi a altor proiecte de dezvoltare din zonă. 

În special, coridorul este crucial pentru a asigura viabilitatea populaţiei de urşi bruni din Munţii Apuseni, care devine din ce în ce mai izolată de alte populaţii de urşi din Munţii Carpaţi, proces care duce în ultimă instanţă la dispariţia acestei specii din zonă.

“Pentru asigurarea conectivităţii între Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni) şi Carpaţii Meridionali, Comisia Europeană a recomandat României desemnarea de noi situri protejate Natura 2000. În acest sens, în anul 2011, au fost desemnate siturile „Zarandul de Est" şi „Podişul Lipovei - Poiana Ruscă“, ultimul urmând a fi intersectat de autostradă. Fără măsuri adecvate de atenuare a impactului asupra mediului, autostrada va deveni o barieră pentru fauna sălbatică terestră şi va deteriora în mod irevocabil funcţionalitatea ecologică a reţelei de arii naturale protejate la nivel European… În acest context, dacă ar fi pus în aplicare în această formă deja aprobată, proiectul Lugoj-Deva are potenţialul de a deveni un model pentru alte proiecte rutiere în România şi în străinătate, contribuind la soluţionarea aparentelor conflicte dintre dezvoltarea infrastructurii de transport şi priorităţile de conservare a mediului.”, sunt de părere cei de la WWF România.

Timişoara



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite