Victorie împotriva mafiei imobiliare din Timișoara. „Am văzut care este frica de a se apropia de aceste dosare”
0Statul român a reușit să câștige procesul pentru palatul de pe bulevardul Loga nr.42, deținut vreme de 30 de ani de clanurile de romi din Timișoara. În locația respectivă, ar urma să funcționeze o grădiniță.

În dosarul în care Ionelaş Cârpaci a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru escrocherii imobiliare, judecătorii au dispus şi confiscarea unui palat din centrul Timişoarei vândut de Ionelaş, prin interpuşi, lui Momiţă Bona, și el membru al unui clan de romi din Timişoara. Prin sentinţa de condamnare a lui Ionelaş, judecătorii au dispus restabilirea situaţiei juridice iniţiale a clădirii şi anularea tuturor actelor subsecvente.
După pronunţarea primei sentinţe, Momiţă Bona, ultimul proprietar al clădirii, care nu era parte în proces şi nu avea nicio interdicţie de înstrăinare, i-a donat palatul fiului său. Astfel, după pronunţarea sentinţei finale, Primăria Timişoara s-a trezit în situaţia de a recupera clădirea de la fiul lui Momiţă Bona.
Astfel, Primăria Timişoara a cerut anularea actului prin care clădirea a fost donată de Momiţă Bona fiului său. După un proces care a durat șapte ani, palatal de pe bulevardul Loga nr.52 a intrat în posesia statului roman.
„Este o zi mult așteptată de decenii de timișoreni. Am reușit să readucem în patrimoniul orașului una din vilele furate de pe bulevardul Loga. Este prima clădire de pe bulevardul Loga care a intrat în patrimoniul orașului. În anii '90, prin tot felul de falsuri în acte, tertipuri juridice, vânzări-cumpărări succesive, s-au luat din patrimoniul orașului mai multe vile. Au ajuns în mâna unor clanuri. Această clădire s-a vândut de mai multe ori, astfel încât să se piardă urmele. Dar a existat un dosar penal care a desfăcut tot acest șir. De la începutul mandatului meu am spus că o prioritate pentru mine este să readucem tot ce s-a furat în ultimii zeci de ani. Astăzi avem o victorie majoră pentru Timișoara și timișoreni”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Proprietarul de drept al vilei de pe loga 52, cât și pe terenul de 1.200 de metri pătrați, este acum statul român, iar Primăria Timișoara are drept de administrare. Clădirea este încă ocupată, iar următorul pas este evacuarea oamenilor care locuiesc acolo.
„Este o clădire foarte spațioasă, într-o stare destul de bună. Se pretează pentru o grădiniță. Clădirea rămâne în mâinile noastre, nu o să o închiriem, o vom folosi pentru o funcțiune publică. Și probabil pentru educație”, a mai spus Dominic Fritz.

„E o muncă de detectivi"
Această operațiune pare un pas simplu, dar este, de fapt, unul extrem de complicat. Se știe că mafia imobiliară a fost susținută de persoane aflate în diferite structuri ale statului, au avut sprijin de la polițiști, oameni din servicii secrete, magistrați, juriști, notari, anjagați ai statului.
„E un efort
uriaș al echipei mele de a lua toate aceste dosare la puricat, pentru a găsi
pentru fiecare o strategie juridică, pentru a le readuce la Primărie. În
trecut, toate aceste oportunități au fost ignorate, toată lumea a închis ochii
pentru că în aceste clanuri vorbim de anumite rețele care pot face rău dacă
vor, și prin căi administrative și altele. Mulțumesc echipei mele de
la Direcția de Patrimoniu că a avut curajul să facă acești pași și să nu mai
închidă ochii. Eu nu o să mai închid ochii”, a spus Fritz.
Primarul Timișoarei a completat că sunt mii de pagini de dosare și că este o muncă de detectiv.
„Sunt reticient să împărtășesc prea multe, tocmai să nu sperii pe cine nu trebuie. Am primit mai multe semnale, într-un limbaj politicos, că e mai bine să nu trezim ce a dormit foarte bine în acest oraș. Motivul este că la tot acest furt care s-a întâmplat în anii 90 a existat o anumită complicitate, eu nu am informații concrete despre cine și unde, dar eu, în instituția mea, am văzut care este frica de a se apropia de aceste dosare și această temă”, a mai spus Fritz.

Istoria falsurilor prin care Ionelaş Cârpaci a pus mâna pe clădire
Istoria falsurilor de pe bulevardul CD Loga 52 (în apropierea Prefecturii Timiş) începe în 1995. Încă de la vremea respectivă, Ionelaş, care are şi cetăţenie germană, se deplasa cu uşurinţă în Germania. Acolo ar fi pus la cale şi falsurile pentru preluarea superbei vile de pe strada Loga 52, clădire a statului nerevendicată şi aflată în administrarea Primăriei Timişoara.
„La data de 07.06.1995, cu prilejul unei vizite în Germania, a conceput cu ajutorul unor persoane rămase neidentificate o procură judiciară în limba germană denumită „Vollmacht” cu care soţii Ienciu Gheorghe şi Ienciu Rozalia (n.r. foştii proprietari ai imobilului) l-au împuternicit pe numitul Savu Ioan din Bocşa Română să vândă imobilul din Timişoara str. Diaconovici Loga nr. 52, fost 40 cu grădina de 1200 mp”, se arată în rechizitoriul de trimitere în judecată a lui Ionelaş, unde se mai precizează că Savu nu este nimeni altul decât bunicul Mirelei Stanca, concubina lui Ionelaş, devenit după schimbarea numelui Ionel Sandner.

Întors în ţară, Ionelaş a tradus procura falsificată la un traducător autorizat şi a pus la punct prima tranzacţie formală. „Pionul” Savu i-a vândut casa menajerei lui Ionelaş, Maria Prodea. Tranzacţia a fost legalizată în 17 iulie 1995 la Notariatul de Stat Timiş de către notarul de stat Mariana Bulugea.
„S-a mai observat că, potrivit aceluiaşi „modus operandi”, inculpatul Sandner Ionel nu apărea în acte ca şi cumpărător al unor astfel de imobile, folosind de fiecare dată persoane interpuse şi de regulă în final pe concubina sa Stanca Mirela”, au mai arătat procurorii.

Profitând de faptul că, deşi proprietar al clădirii, statul român nu era intabulat în cartea funciară, după realizarea tranzacţiei fictive, Ionelaş a intabulat-o pe menajera sa Maria Prodea, ca proprietar al vilei de pe Loga 52. Devenită proprietară şi coordonată de Ionelaş, menajera sa a anunţat Primăria Timişoara că a devenit proprietară pe clădirea în care se aflau chiriaşi.
Cu contractele de închiriere la mână, Ionelaş a început evacuarea chiriaşilor, prezentându-se ca fiu al menajerei sale, devenită proprietară a clădirii. Au urmat apoi alte tranzacţii fictive prin care Ionelaş a încercat să piardă urma falsurilor.

Potrivit unei anchete jurnalistice, Ionelaş i-a atras în schemă şi pe soţii Ienciu, care locuiesc în Arad şi care aveau dreptul să revendice imobilul. Practic, unul dintre cumpărători le-a vândut casa soţilor Ienciu, care au revândut-o, la şapte zile de la tranzacţie, concubinei lui Ionelaş, Mirela Stanca. Tăcerea soţilor Ienciu a fost cumpărată cu 17.000 de mărci. Tranzacţia finală a fost realizată în aprilie 1997, când vila le-a fost vândută lui Momiţă Bona şi Jurj Florea pentru suma de 73.000 de mărci germane.