Un senator român cu conexiuni în politica americană explică pasivitatea SUA în criza refugiaţilor din Europa: „Nu este un context prielnic”

Unul dintre politicienii români cu relaţii strânse la nivel înalt în politica americană, senatorul de Timiş Ben Oni Ardelean, care este şi secretar al Comisiei de Politică Externă din Senat, a vorbit, pentru „Adevărul”, despre modul în care tratează SUA criza imigranţilor din Europa. Senatorul a criticat totodată faptul că Uniunea Europeană a reacţionat foarte târziu la această criză cu care Turcia se confruntă de ani de zile.

Cunoscut în Timiş pentru relaţiile pe care le are la nivel înalt în Statele Unite ale Americii, aranjându-i şi primarului Timişoarei o vizită în SUA, unde edilul s-a întâlnit cu mai mulţi politicieni de rang înalt, senatorul de Timiş, Ben Oni Ardelean (PNL), a explicat, într-un scurt interviu pentru „Adevărul”, reacţia, mai exact lipsa de reacţie, a Statelor Unite în criza imigranţilor cu care Europa se confruntă în momentul de faţă.

Potrivit senatorului, criza imigranţilor reprezintă pentru americani un motiv de „îngrijoare mare”, dar America are în momentul de faţă alte priorităţi. „Îngrijoarea este mare, reacţia, din păcate, este una slabă din partea Americii şi cred că nu este un context prielnic. Au început dezbaterile pentru candidatura la alegerile pentru preşedinte, sunt probleme interne economice, există diverse demersuri în care America este implicată acum, mai ales negocierile cu Iranul. Cred, însă, că America trebuie să îşi aloce un timp şi o responsabilitate mai mare în această chestiue pentru că a contribuit masiv în această regiune în anii care au trecut şi cred că vrea să contribuie în continuare”, a spus Ben Oni Ardelean.

Secretarul Comisei de Politică Externă din Senat susţine că, în ciuda vocilor care susţin această teorie, America nu este principala sursă a crizei refugiaţilor, contribuţia fiind una mai largă.  „Este o problemă care transcede spaţiul comunitar. Discutăm despre o criză umanitară în care trebuie să se implice şi SUA şi China pentru rezolvarea problemei. Sunt comunităţi care nu ţin de o anumită regiune sau continent, ci implică întreaga comunitate internaţională şi consultarea trebuie să fie mult mai largă. Au fost situaţii de ţări ca Egiptul, Irakul, Iranul, Siria şi aşa mai departe, în care contribuţia la stabilizare sau destabilizare a fost mai largă. Toţi cei care au contribuit la stabilizare sau destabilizare, trebuie să se implice şi în această criză umanitară”, a mai spus senatorul de Timiş.

În privinţa reacţiei pe care au avut-o autorităţile de la nivel european, Ben Oni Ardelean susţine că Uniunea Europeană s-a implicat în această criză foarte târziu, doar atunci când valul de imigranţi care „sufoca” Turcia a luat drumul Europei Occidentale. „Reacţia Europei a fost una extrem de slabă. Nu vorbesc de ultimele două-trei luni, ci vorbesc de ultimii ani, în care s-au adunat pe teritoriul Turciei peste patru milioane de imigranţi. Reacţia UE a fost una cât se poate de laxă. Când povestea a început să frigă, ne-am trezit şi noi să ne implicăm. Nu este o chestiune de ieri de azi şi nu este o chestiune care trebuia discutată abia acum două luni, când a început acest val migraţionist. Aceşti oameni au stat cantonaţi pe teritoriul Turciei de câţiva ani de zile şi  nu este o populaţie de 50-100 de indivizi, ci e o populaţie de patru milioane de oameni. Nu vreau să fac un joc conspiraţionist, dar probabil că şi ei (n.r. turcii) au spus: ‹‹luaţi şi voi o parte din aceşti imigranţi››”, a mai declarat Ardelean.

Referitor la reacţia României în această criză, parlamentarul a criticat faptul că România a exprimat o poziţie fără consultarea Parlamentului. „În primul rând cred că vicepremierul Oprea şi orice alt factor implicat trebuia să consulte Parlamentul pe tema modului în care procedează România. La urma urmei e vorba de România, care e implicată în acest context unional. Populaţia trebuie să fie reprezentată acolo, nu de Guvern, care are o poziţie netransparentă. Gradul de reprezentativitate este dat în primul rând de Parlament şi dacă se procedează în continuare aşa, când Guvernul ia deciziile, este o întoarcere pe dos a Constituţiei. Dacă chestiunea respectivă s-ar fi întâmplat în context american, de exemplu, acel individ din Departamentul de Stat era demis. Parlamentul, prin reprezentanţii săi, buni răi cum sunt, au dreptul de a reprezenta populaţia României, într-un context în care se ia o decizie importantă pentru ţară”, a mai punctat politicianul timişorean.

Ales senator şi din postura de reprezentant al creştinilor neoprotestanţi din România, Ben Oni Ardelean a exprimat un punct de vedere şi vizavi de modul în care creştinii ar trebui să se raporteze la valul de imigranţi musulmani care a cuprins Europa. „Creştinii ar trebui să facă un demers cât se poate de solid în consoolidarea identităţii lor creştine. O picătură de apă într-un ocean nu poate să schimbe fluxul şi refluxul acelui ocean, dar tocmai aici este problema majoră pe care o văd. Europa întreagă suferă de o criză de identitate creştină. Nu mai ştim exact ce identitate este, probabil doar nominal creştină, în care clamăm fundamente iudeo-creştine care au fost date afară din Constituţia Europei. Europenii trebuie să spună odată pentru totdeauna dacă mai sunt sau nu creştini. Pe de altă parte, eu cred că dacă această definire este una serioasă şi responsabilă, ar trebui să se aplece asupra acelor fundamente creştine care pânăla urma urmei definesc creştinismul. Trebuie să îi primeşti pe aceşti oameni cu dragoste. Slujirea semenilor este o altă virtute a creştinismului. Trebuie să îţi demonstrezi slujirea. Fără o astfel de abordare nu putem vorbi despre creştinism, ci despre împărţirea unor cote de refugiaţi. Şi atunci când aceştia devin numere, la fel cum pentru nazişti numele deveniseră doar numere, abordarea este una totalitară, chiar dacă aceia care practică totalitarismul în cazul acesta sunt aşa-numiţii creştini”, a spus senatorul potrivit căruia, dacă merge pe o abordare creştinească, România ar tebui să primească atâţia refugiaţi cât să poată ofere condiţii decente de trai şi integrare.