Renumitul scriitor Adam Müller-Guttenbrunn, despre români: „E cunoscută lipsa de dorinţă şi aversiune faţă de muncă a acestui popor”
0Adam Müller-Guttenbrunn, scriitor, romancier şi om de cultură, s-a născut în Banat, la Zăbrani, în 1852. Scriitorul exaltă frumuseţea satului bănăţean, cu obiceiurile, tradiţiile şi îndeletnicirile sale din secolul XIX.
Adam Müller Guttenbrunn descrie cu aroganţă şi dispreţ starea de fapt din Banat de la finele secolului al XIX-lea, una dintre etapele de colonizare germană din această zonă.
„Ca rezultat al creşterii importante a populaţiei germane, terenurile ţărăneşti din multe zone au fost împărţite în loturi mai mici...Însă faptul a fost contrabalansat în alt mod. Multe dintre satele germane, foarte populate, erau înconjurate –aşa cum am văzut eu de mai multe ori-de aşezări româneşti. Dar pământul care aparţinea acestor sate a trecut adesea în posesia satelor germane vecine. Chiar dacă nu a fost cumpărat, el era măcar arendat de către germani. Multe sate româneşti au devenit astfel aşezări de lucrători zilieri. Dar ei nu pot fi numiţi nici aşa, fiindcă e cunoscută lipsa de dorinţă şi aversiune faţă de muncă a acestui popor care acceptă să lucreze pentru salariu numai în cazuri excepţionale. Niciodată nu poţi conta cu certitudine pe un asemenea lucrător”, a scris Adam Müller-Guttenbrunn.
Adam Müller-Guttenbrunn nu se opreşte aici. El se plânge de incapacitatea autorităţilor imperiale de a urma o politică agresivă de germanizare a populaţiei locale române.
„Acest popor care evită munca şi care are disponibilitatea pentru o viaţă nomadă ar fi putut fi în mod sigur germanizat, dacă un număr mare de germani ar fi fost dispuşi să migreze în satele locuite de români. Din păcate, ei nu erau dispuşi la aşa ceva sau o făceau numai rareori. Prefereau să meargă mulţi kilometri până la câmpul lor, decât să locuiască alături de oameni pe care îi privesc ca fiind oricum inferiori şi cu care ei nu se pot compara în niciun fel”, scrie cel mai reprezentativ autor al şvabilor bănăţeni.
Foto: Adam Müller-Guttenbrunn (1852-1923)
Fost director al Teatrului din Viena
Adam Müller-Guttenbrunn a avut o mare influenţa asupra vieţii culturale, în special în lumea teatrului, din Viena sfârşitului de secol XIX. A fost director al Teatrului din Viena. Prin lucrările sale a popularizat şvabii bănăţeni şi locurile natale, în lumea culturală germană.
Adam Müller-Guttenbrunn s-a născut în mijlocul unei comunităţi de şvabi bănăţeni, fiu al unor ţărani din Guttenbrun (azi Zăbrani). A urmat şcoli în limba germană, în localitatea natală, la Sibiu şi Timişoara, unde a practicat diferite meserii.
În 1870 a plecat la Viena, a lucrat ca telegrafist la Linz şi Bad Ischl. Între timp a studiat în continuare ca autodidact, scriind şi piese de teatru. Abia în 1879, când lucrările sale ajung pe mâna directorului teatrului din Viena, reuşeşte să se mute în capitala Imperiului Austriac. A fost, pe rând, funcţionar, foiletonist şi critic de teatru.
Teatrul din Viena care a fost condus de Guttenbrunn
Între 1893-1896 a fost director la „Raimundtheater” din Viena iar între 1898-1903, director al proaspăt fondatei instituţii „Kaiserjubiläums-Stadttheater” (teatrul orăşenesc jubiliar), azi „Volksoper” (opera populară).
Liceul "Adam Müller-Guttenbrunn" din Arad
Într-o parte semnificativă a operei literare a lui Adam Müller-Guttenbrunn („Micul şvab”, „Iakob şi fiii săi”, „Clopotele meleagului natal” etc.), scriitorul exaltă frumuseţea satului bănăţean, cu obiceiurile, tradiţiile şi îndeletnicirile sale din secolul XIX.
În 1922, Universitatea din Viena i-a conferit lui Adam Müller Guttenbrunn titlul de „Doctor Honoris Causa”, iar Guvernul Român i-a acordat, în acelaşi an, Medalia „Bene merenti”, clasa I.
Adam Müller Guttenbrunn s-a stins din viaţă la 71 de ani (1923), la Viena.
Citiţi şi: