Povestea cimitirului soldaţilor francezi care au „arbitrat“ retragerea armatei sârbilor şi instaurarea administraţiei româneşti la Timişoara
0În Cimitirul Eroilor din Timişoara sunt înhumaţi 24 de militari francezi care făceau parte din Divizia 17 Orientală, sub comanda generalului Franchet d’Esperey.
Inaugurarea careului renovat al soldaţilor francezi, care au murit în timpul Primului Război Mondial, a avut loc într-un cadru solemn, în prezenţa militarilor de la Batalionul 32 Infanterie Mircea, jandarmilor, Fanfarei Garnizoanei Timişoara, a veteranilor şi a oficialităţilor locale. La eveniment a participat şi colonelului Christophe Midan, ataşatul militar al Ambasadei Franţei de la Bucureşti.
„Este un moment trist, pentru că aceşti soldaţi au murit depate de ţara natală. Un alt tip de solidaritate dintre români şi francezi există şi în zilele noastre. Mai întâi au fost atentatele din Franţa, când România a dat dovadă de solidaritate cu poporul francez. Acum, după tragedia din clubul Colectiv, au venit la Bucureşti medici francezi să ajute răniţii”, a declarat colonelului Christophe Midan.
„România a inaugurat în 25 octombrie primul cimitir românesc din fosta URSS, la Volvograd, fosta Stalingrad. Statulm român se îngrijeşte de cei căzuţi departe de patrie, cum ar fi mormintele din Ungaria şi Sloivacia. Aşa şi soldaţii francezi căzuţi în România trebuie comemoraţi cum se cuvine, într-un cadru adecvat”, a spus Zoltan Marossy, subprefectul de Timiş.

În Cimitirul Eroilor din Timişoara sunt înhumaţi 24 de militari francezi care făceau parte din Divizia 17 Orientală, sub comanda generalului Franchet d’Esperey. Divizia franceză s-a aflat în Timişoara între 1918-1920, pentru a asigura liniştea până s-a decis soarta Banatului în urma Conferinţei de Pace de la Paris.

Francezii au supravhegeat retragerea armatei sârbe –care a ocupat Banatul după armistiţiu, şi sosirea trupelor româneşti.

Armata franceză va menţine ordinea în Banat, unde românii şi sârbii sunt la un pas de înfruntare.
Pe 18 februarie 1920, se retrag ultimele trupe franceze lăsând o situaţie total pacifică, iar Banatul avea să fie împărţit pe 4 iunie 1920, după tratatul de la Trianon.

Soldaţii francezi au murit în Banat ca urmare a bolilor contractate în serviciu. A existat o singură excepţie, locotenentul Rene Tupin –şef de pluton de cavalerie în regimentul spahiilor marocani, care a murit ca urmare a unei schimbi de focuri cu un contingent bolşevic ungar, în 24 martie 1919.

Careul din Cimitirul Eroilor a fost realizat de abia în anul 1934, după ce soldaţi au fost iniţial îngropaţi în mai multe comune din Banat.
Parcela militară este grupată pe două rânduri de morminte– în total 24 (20 de creştini şi patru musulmani).
Citeşte şi:
„Războiul Rece“ dintre România şi Serbia, pentru Banat. Evacuarea armatei sârbe şi instaurarea primei administraţii româneşti, în anul 1919
Cum s-a decis cu creionul soarta unor întregi comunităţi de la graniţa Banatului. Românii şi sârbii au negociat ani întregi pentru delimitarea frontierei
Simbol al „Carnagiul bestial” din timpul Primul Război Mondial: un trunchi de copac de pe front, expus la Timişoara
În 31 octombrie 1918, la Timişoara este proclamată Republica Bănăţeană. O pagină de istorie ignorată de multe ori