Părinţii unui băiat de 14 ani, mort în toaleta unui spital renumit, cer daune morale de un milion de euro

Băiatul a fost găsit mort, în 2014, în toaleta Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara FOTO Spitalul Victor Babeş Timişoara

O familie din Timişoara a dat în judecată două spitale şi trei medici din Timişoara, cerând daune morale de un milion de euro pentru că fiul lor a murit, în 2014, în toaleta Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara.

Decembrie 2014. Un băiat de 14 ani, elev la Liceul Teoretic „Grigore Moisil” din Timişoara, este găsit mort în toaleta Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, unde a ajuns cu o zi înainte, trimis de la Spitalul de Copii „Louis Ţurcanu“, cu suspiciuni de hepatită.

A fost declanşată o anchetă pentru ucidere din culpă, iar potrivit părinţilor, care au dat în judecată cele două spitale, în urma autopsiei „s-a constatat că diagnosticul stabilit a fost unul eronat, cel real fiind de pancreatită acută secundară unei litiaze biliare (pietre la fiere)”. În urma anchetei penale, dosarul a fost, însă, clasat, procurorii considerând că medicii nu se fac vinovaţi de moartea adolescentului. Soluţia procurorului a fost validată şi de instanţă, unde părinţii au făcut contestaţie. 

Părinţii au deschis un proces civil

După clasarea dosarului penal, părinţii băiatului decedat în toaleta Spitalului de Boli Infecţioase din Timişoara au deschis un dosar civil prin care le-au cerut judecătorilor de la Tribunalul Timiş să oblige spitalele „Louis Ţurcanu”, „Victor Babeş” şi trei medici să le plătească daune morale de un milion de euro. Părinţii au reclamat în proces că medicii l-au tratat pe băiat pe baza unui diagnostic eronat.

Concret, părinţii au reclamat că „în cauză nu a fost efectuat niciun test de laborator (analiză medicală), care să exploreze funcţia pancreasului”. „Aceste analize sunt unele de rutină, nu necesită vreo dotare tehnică deosebită, nu sunt costisitoare, dar pur şi simplu, nu au fost cerute. Valorile patologice ale acestei analize de laborator (nivelul amilazelor), ar fi orientat cu probabilitate maximă diagnosticul înspre cel corect”, au arătat părinţii în proces.

De asemenea, părinţii au mai reclamat că „nu s-a efectuat o ecografie abdominală, explorare de asemenea de rutină, necostisitoare, şi care ar fi evidenţiat existenţa litiazei biliare („pietre la fiere”, în limbaj comun), fiind un fapt cunoscut în practica medicală şi de un timp îndelungat, că una dintre cele mai frecvente cauze ale apariţiei pancreatitei acute este litiaza biliară, iar această legătură de cauzalitate se învaţă de către studenţii la medicină umană, aşadar orice absolvent de medicină îl cunoaşte, indiferent de specializare pe care o face sau nu ulterior facultăţii”.

Doi ani pierduţi

După aproape un an şi jumătate de proces, Tribunalul Timiş a pronunţat o primă sentinţă în procesul civil deschis de părinţi, fiind admisă excepţia autorităţii de lucru judecat. Practic, Tribunalul Timiş a considerat că problema a fost tranşată odată cu clasarea dosarului penal, iar părinţii nu mai pot emite pretenţii din moment ce ancheta a stabilit că medicii şi spitalele nu sunt de vină pentru moartea băiatului. 

„Judecătorul de camera preliminară a antamat, cu privire la unul dintre elementele esenţiale ale raportului de conflict: inexistenţa unei culpe medicale, instanţa civilă fiind ţinută de autoritatea de lucru judecat a hotărârii penale în privinţa inexistenţei unei fapte culpabile a pârâţilor”, a arătat Tribunalul Timiş.

Sentinţa Tribunalului Timiş a fost atacată cu apel, la Curtea de Apel Timişoara, care a decis că soluţia de clasare a dosarului penal nu împiedică judecarea cauzei de către instanţa civilă.

„Chiar şi în situaţia unei soluţii de achitare dispusă de către instanţa penală în urma sesizării prin rechizitoriu, dacă temeiul achitării îl constituie art. 16 alin. 1 lit. b teza I (n.r. fapta nu este prevăzută de legea penală) instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă, ceea ce presupune că persoana vătămată are deschisă acţiunea în faţa instanţei civile întrucât, dacă fapta nu este prevăzută de legea penală se impune a se cerceta, la cererea persoanei vătămate, dacă fapta îmbracă altă formă de illicit”, se arată în sentinţa Curţii de Apel prin care s-a decis trimiterea dosarului la Tribunal pentru rejudecare.

Astfel, după doi ani de proces, judecata se reia de la zero, la Tribunalul Timiş.

Vă mai recomandăm:

Răspunsurile doctorului Musta la 45 de „întrebări legitime” legate de vaccinul anti-COVID

Medicul Virgil Musta: Este absolut normal şi chiar indicat să ne punem întrebări legate de vaccinul anti-COVID