Legea porcului, în dezbatere. Limitarea numărului de porci crescuţi pentru consum propriu a fost eliminată
0
Un proiect de ordonanţă de urgenţă care vizează combaterea pestei porcine africare este postat pe site-ul ANSVSA. Până acum, proiectul a fost modificat de două ori, fiind eliminată în ultima variantă prevederea care limita numărul de porci crescuţi în gospodărie pentru consum propriu.
Director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Dana Tănase, declara la începutul lunii mai, pentru Agerpres, că autorităţile române trebuie să facă eforturi pentru combaterea pestei porcine, iar acest lucru se poate realiza numai prin asumarea de către toţi factorii de decizie a unei Legi a porcului.
Reprezentanta ARC mai declara că „limitarea numărului de porcine care pot fi crescute pentru consum propriu şi interzicerea reproducţiei în gospodarii ar contribui la un mai bun control al mişcărilor de animale şi carne şi ar diminua piaţa neagră".
Un proiect de Ordonanţă de Urgenţă postat pe site-ul ANSVSA propunea limitarea numărului de porci crescuţi în gospodărie, pentru consum propriu, la şase.
„Creşterea porcinelor poate fi făcută de către persoane fizice neînregistrate la ORC în cadrul exploataţiilor noncomerciale, înregistrate în SNIIA, care cresc până la 6 capete porcine. Porcinele sunt crescute numai pentru îngrăşare, nu se comercializează iar reproducţia acestora în aceste exploataţii este interzisă. Carnea şi produsele din carne rezultate în urma sacrificării porcinelor sunt destinate exclusiv consumului în gospodaria proprie (familial)”, se arată în proiectul de ordonanţă de urgenţă.
Ulterior proiectul a fost modificat. În ultima variantă a proiectului a fost eliminată prevederea referitoare la numărul de animale care pot fi crescute în gospodărie pentru consum propriu. După modificare, articolul sună astfel: „Creşterea porcinelor poate fi făcută de către persoane fizice în cadrul exploataţiilor noncomerciale, înregistrate în SNIIA, cu respectarea normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei. Porcinele sunt crescute numai pentru îngrăşare, nu se comercializează, iar reproducţia acestora în aceste exploataţii este interzisă. Carnea şi produsele din carne rezultate în urma sacrificării porcinelor sunt destinate exclusiv consumului în gospodaria proprie”.
„Se impune luarea de măsuri urgente”
În nota de fundamentare, se arată că „oamenii deţin adesea, în gospodăriile lor, mai multe porcine, care exced necesarul pentru consum familial”.
„Deţinerea unor astfel de animale în gospodării prezintă în general un risc major în controlul bolilor pentru care nu există mijloace specifice de prevenire a acestora (vaccin) sau posibilitatea de tratament a acestora. Pentru aceste boli singura formă de prevenire a difuzării acestora este controlul circulaţiei animalelor vii şi a produselor provenite de la acestea”, se mai arată în nota de fundamentare.
Documentul mai arată că „în acest moment există mai multe acte normative, uneori contradictorii, care reglementează diferite aspecte ce trebuie implementate de diferite instituţii cu responsabilităţi în stabilirea politicilor de creştere a porcinelor, stabilirea sistemelor de creştere, diferenţierea între sistemul comercial şi noncomercial de creştere a acestora”. „În contextul epidemiologic actual al evoluţiei pestei porcine africane în România, se impune luarea de măsuri urgente pentru combaterea acestei boli pe teritoriul României”, se mai arată în nota de fundamentare.
Cum pot fi crescuţi porci pentru comercializare în gospodărie
Proiectul de ordonanţă de urgenţă prevede condiţiile în care pot fi crescuţi în gospodării porcii pentru comercializare. Potrivit şefului Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Timiş, Flavius Nicoară, persoanele fizice vor putea creşte şi comercializa porci autorizându-se sanitar veterinar ca exploataţie de tip A. În acest caz este necesară îndeplinirea anumitor cerinţe.
„Sunt cerinţe care ţin de biosecuritate. În primul rând să fie împrejmuită exploataţia, să ne asigurăm că porcii nu pot să părăsească exploataţia şi să intre în contact cu alte animale. Trebuie să existe un minim filtru la intrarea în exploataţie, să nu intre (n.r. fermierul) cu hainele cu care umblă pe afară sau la pădure să hrănească animalele. De asemenea, trebuie să existe un contract cu un medic veterinar, astfel încât starea de sănătate a animalelor să fie foarte bine monitorizată”, a declarat şeful DSVSA Timiş, Flavius Nicoară.
Se încarcă comentariile...
