Infrastructura velo, ca o autostradă pentru comuna timișeană Otelec. Dezvoltare pe două roți și pe apă
0Otelec (aflată la 40 de kilometri de Timișoara), ultima localitate din România înainte de linia de demarcație cu Serbia, ar trebui să profite turistic după deschiderea frontierei pentru bicicliști și vapoare.
Peste o mie de persoane au răspuns invitației de a trece pe bicicletă, în premieră, granița cu Serbia, la finalul lunii septembrie. Deschiderea temporară, pentru un weekend, a graniței pe pista de biciclete a arătat cum stăm cu turismul din zona de graniță.
Ce avem noi și ce au sârbii de oferit. Otelec este ultima localitate din România, înainte de frontieră, care va trebui să profite de pe urma turismului, după reluarea navigaţiei pe Bega și deschiderea permanentă a graniţei pentru vapoare şi biciclete, între România şi Serbia, undeva prin anul 2023.
„A văzut lumea potențialul turistic atunci când s-a deschis frontiera, pentru cele două zile, la finalul lunii septembrie. A fost frumos, am trecut și eu frontiera cu bicicleta, am mers la vecinii sârbi până în prima localitate, unde m-am bucurat de bucatele lor culinare. Dar și noi i-am așteptat pe sârbi cu specificul Kürtőskalács, avem o familie care face așa ceva, care a stat la baza podului de la Otelec. Acum, dacă vin turiști, nu suntem pregătiți. Avem un pic de muncit. Noi profităm de ce avem, dar ne ia timp să ne punem la punct, avem nevoie și surse de finanțare”, a declarat Silvia Fechete, primarul comunei Otelec.
Proiect pentru realizarea unui port
În 1930, Otelec avea port pe Bega, unde ancorau vapoare de pasageri şi de marfă. Exista o cursă zilnică spre Timişoara şi înapoi. După reluarea navigaţiei, Primăria Otelec a elaborat un PUZ pentru refacarea portului. Până ca proiectul să devină realitate, în zonă se va amenaja un mic ponton.
„Portul de la Otelec are o istorie frumoasă, pe care tot o auzim de la oamenii din localitate. Ne dorim ca portul să reînvie. Până se refacă portul, vrem să marcăm acel loc sub o formă sau alta. Ne gândim să amenajăm un mic ponton pe locul unde a fost portul. Ne dorim ca oamenii să vină acolo, să bea o cafea în liniște, să se bucure de tot ce înseamnă tradițiile locului. Dar avem un proiect mare pentru acest port. Vrem să-l amenajăm cât mai repede, dar asta înseamnă o serie de pași de făcuți. Este nevoie de un PUZ, ca apoi să fie realizat proiectul, apoi construcția propriu zisă. Nu pot să dau un termen. Cert este că dorim ca turiștii care vin din Timișoara cu vapoarele să coboare la Otelec, pe ponton”, a precizat Silvia Fechete.
Prelungirea pistei de biciclete până la Iohenisfeld
Planul administrației din Otelec este extinderea pistei de pe digul canalui Bega, până în sat, iar de acolo, până în cealaltă localitate a comunei, Iohanisfeld, aflată la o distanță de cinci kilometri.
„S-a deschis linia de finanțare pentru piste de biciclete pe PNRR, iar noi am reușit să depunem proiectul pentru pista care leagă Otelec de Iohanisfeld. Vrem să cuprindă și cele mai importante obiective; muzeul, școala veche, biserica și să ajungă până în centrul Iohanisfeld. Sperăm să obținem cât mai curând finanțarea. Un alt subiect este pista Eurovelo, de care se ocupă Consiliul Județean Timiș, prin care urmează să se facă piste de biciclete care să lege mai multe localitățile învecinate”, a arătat primărița.
Până la construcția punctului de frontieră, autoritățile județene promit că vor mai organiza ture cicliste între România și Serbia. „Suntem pregătiți pentru următoarea deschidere. Din Otelec se pot închiria biciclete, gratis, pe baza unui act de identitate. Se pot duce turiștii mai departe și în Serbia, dar pot lua biciclete și pentru o plimbare în mediul rural”, a mai spus Fechete.
Transformarea bisericii romano-catolice
Primăria Otelec încearcă să obțină și biserica romano-catolică din Iohanisfeld. În localitatea Iohanisfeld mai trăiește un singur șvab, iar în afară de acesta mai sunt doar câțiva romano-catolici, astfel că biserica, construită în anul 1933 (când din 1.730 de locuitori, 1.656 erau germani), a fost preluată de enoriașii ortodocși. Aceștia au folosit biserica până când au decis să-și construiască propriul lăcaș de cult. Problema este că biserica romano-catolică se află într-o stare avansată de degradare. Au fost deja discuții cu cei de la Episcopia din Timișoara, spune primarul.
„Biserica catolică a fost folosită de ortodocși, însă comunitatea a ales să-și construiască o biserică proprie, care trebuie să fie gata cât de curând. Această biserică are însă o însemnătate mare și pentru mine. Aici am crescut și eu, aici eram trimisă duminică de duminică de către tatăl meu. E o biserică frumoasă, a supraviețuit indundațiilor din 2005, dar dacă nu se va face ceva, se va degrada complet. Deja se află într-o stare precară. O soluție ar fi desacralizarea ei. Am avut discuții cu cei de la Episcopie și chiar ei spuneau că trebuie să găsim o soluție, pentru că ei nu doresc să investească în acest obiectiv. Așa am putea să investim, să aplicăm pe diferite proiecte. Se poate transforma într-o bibliotecă, în sală de concerte de orgă, avem artiști pe aici, trebuie să profităm de fiecare resursă”, are planuri primărița din Otelec.
Vor apărea primele pensiuni
În centrul Iohanisfeld a apărut, în această vară, prima piscină din istoria satului. Baza de agrement a fost deschisă de câțiva localnici care au lucrat în Italia, dar au decis să revină în țară.
„Tineri care au revenit din Italia, au făcut și un restaurant, unde mâncare este foarte bună, dar vor să construiască și o pensiune. Am văzut proiectul lor, este ceva de care chiar avem nevoie. Există un proiect de pensiune și la Otelec. Dorința unui localnic este să facă o pensiune la baza podului, terenul îi aparține. Și mai avem un plan ambițios. Primăria are un spațiu în Otelec, pe care vrem să-l transformăm în centru cultural. Casa are și o mansardă frumoasă, se pot face ateliere de creație și până la zece locuri de cazare. Pentru asta vrem o linie de fințare transfrontalieră”, a explicat Silvia Fechete.
Vechea şcoală din Otelec, construită la mijlocul secolului al 19-lea, a fost transformată, în această vară, într-un muzeu. Clădirea, cea mai veche din localitate, aparţine Bisericii Romano-Catolice. În loc să o vândă, parohia a preferat să o lase comunităţii.
Se încarcă comentariile...
