FOTO Zece milioane de euro pentru reabilitarea Bazilicii Papale Maria Radna şi introducerea ei în circuitul turistic european
0Primul proiect european câştigat de Episcopia Romano-Catolică din Timişoara este unul grandios: 10 milioane de euro, pentru reabilitarea şi introducerea în circuitul turistic a Bazilicii Maria Radna.
Episcopia Romano-Catolică de la Timişoara a câştigat proiectul în 2012, însă timp de mai bine de un an de zile a avut de luptat cu birocraţia tipic românească.
După ce la prima licitaţie nu a fost desemnată ca şi câştigătoare niciuna din firmele de construcţie, a trebuit reluaţi toţi paşii legali, cu deschiderea ofertelor, partea tehnică, licitaţie etc., urmat de depunerea de contestaţii şi soluţionarea lor de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
Acum, romano-catolicii din Banat pot în sfârşit să zâmbească. Săptămâna aceasta a început lucrarea la reabilitarea a Bisericii şi Mănăstirii Maria Radna.
Intenţia bisericii romano-catolice este ca în anii viitori să dezvolte turismul în Lipova şi în regiunea de Vest. Astfel, dacă până acum veneau anual circa 30.000 de turişti la Bazilica Papală de la Radna, după reabilitare, numărul vizitatorilor urmează să se dubleze, prin introducerea obiectivului în circuitul turistic cultural şi ecumenic international.
Reabilitări începute din donaţii
Episcopia Romano-Catolică a început reparaţiile la biserică în urmă cu mai mulţi ani, însă, pentru a putea termina o lucrare de asemenea amploare, ei spun că ar fi avut nevoie de o sută de ani, având în vedere că din donaţii se strâng în jur de 50.000 de euro pe an.
“O reabilitare a turnurilor a avut loc acum mai bine de o sută de ani, în 1911. Să nu uităm că Episcopia Romano-Catolică are şi o contribuţie proprie în acest proiect, care se ridică la 1,2 milioane de euro. Pe lângă cei doi la sută, partea neeligibilă, mai avem o altă parte la care trebuie să venim noi cu bani. Noi am început lucrările din donaţii în 2005, dar ne-am dat seama că banii sunt prea puţini. Am făcut o socoată şi a reieşit că avem nevoie de o sută de ani să refacem tot complexul. Astfel, singura şansă a fost un proiect european”, a declarat preotul paroh Andreas Reinholz, cel care se îngrijeşte de biserica din Radna.
Milioane de pelerini în 300 de ani
Dacă interiorul bisericii a mai fost renovată în anii 70, mănăstirea bazilicii nu a avut parte de reparaţii niciodată. Mănăstirea a fost confiscată de Statul Român, care a transformat-o în azil de bătrâni, însă din lipsa de investiţii acest loc a continuat să se degradeze.
Biserica romano-catolică a trebuit să aştepte să redevină proprietară mănăstirii, pentru a putea depune proiectul de finanţare la U.E.
“Este o zi importantă pentru noi. Pot să spun că ne zâmbeşte soarele. Acesta este primul proiect european câştigat de Episcopia Romnao-Catolică din Timişoara. Putem începe lucrările după foarte multă birocraţie. Este un loc unde au venit milioane de pelerini în cei 300 de ani de istorie. Şi de acum, pelerinii vor fi pe primul loc pentru noi, dar vom aştepta cu braţele deschise şi turiştii. Cea mai rea stare o are mănăstirea. Ani de zile nu a fost îngrijită”, a declarat episcopul Martin Ross.
Termenul de finalizare: 31 mai 2015
Lucrările cuprind reabilitarea exteriorului bisericii, a turnurilor, cât şi a mănăstirii. În ce priveşte partea interioară a bazilicii Maria Radna, aici se va intruduce doar instalaţia de încălzire.
Termenul de realizare a lucrării este 25 de luni, conform contractului acesta trebuid să fie predată până la data de 31 mai 2015.
Intervenţiile la infrastructură se bazează pe respectarea legislaţiei române în domeniul patrimoniului cât şi a principiilor Chartei de la Veneţia privind monumentele istorice.
Per ansamblu, proiectul propus va avea o contribuţie la dezvoltarea regiunii Vest prin punerea în valoare a unui spaţiu sacru, redarea strălucirii epocii baroce şi crearea unui muzeu şi spaţiu non-formal pentru evenimente tematice.
Muzeu în mănăstirea de la Maria Radna
Muzeul ecumenic Maria Radna este pilonul principal pentru dublarea numărului de vizitatori şi pentru extinderea duratei de şedere a acestora în zonă.
Bazilica Papală Maria Radna se poate lăuda cu cea mai mare colecţie de tablouri primate ca donaţie din partea credincioşilor şi pelerinilor. Peste 2.500 de tablouri sunt expuse pe pereţii coridoarelor, pe trei etaje. Mai există alte peste 500 de obiecte, precum şi numeroase materiale documentare şi de arhivă din secolele XVII-XXI.
Fostele chilii ale mănăstirii vor deveni camera tematice privind: “Introducerea în istorie şi actualitatea pluralismului confesional din Banat”, “Condiţiile istorice ale înfiinţării mănăstirii”, “Libertatea religioasă şi îngrădirea acesteia în perioada otomană”, “Icoana făcătoare de minuni de la Maria Radna şi primele pelerinaje”, “Pelerinajul şi credinţa populară de-a lungul secolelor”, “Cultul ordinului franciscanilor în Maria Radna”.
Al dolea etaj va găzdui expoziţii permanente având ca teme: “Istoria construcţiei bazilicii”, “Dotarea din basilica” etc.
Ca un lucru pozitiv, încă din acest an, basilica Maria Radna a intrat în circuitul romano-catolicilor maghiari care de Rusalii pleacă la procesiunea de la Şumleul Ciuc, unde are loc cel mai mare pelerinaj din Europa de Est (peste 200.000 de turişti).
Aşa se face că joi, un tren cu aproximativ 800 de pelerini veniţi din Budapesta s-au oprit la Lipova, iar credincioşii au participat la o liturghie în biserica Maria Radna.
ISTORIA BAZILICII MARIA RADNA
Pictură miraculoasă salvată de la atacul otomanilor
Bazilica Maria-Radna a devenit principalul loc de pelerinaj al romano-catolicilor din vestul ţării, dar şi una din locurile preferate ale credincioşilor din Ungaria. De mai bine de 300 de ani, aici se sărbătoreşte naşterea Sfintei Fecioare Maria.
În 1668, bătrânul Georg Vriconosa donează capelei fraţilor franciscani din Radna o icoană tipărită pe hârtie în atelierul meşterului tipograf Remondini din Bassano del Grappa, în Italia. Aceasta icoană a Maicii Domnului, care s-a păstrat din vechea biserică franceiscană distrusă în urma atacurilor trupelor otomane, din 1695.
În mod miraculos, icoana tipărită pe hârtie nu a ars, fiind găsită mai apoi de credincioşi printre resturile carbonizate.
În 1770, icoana miraculoasă primeşte în dar o podoabă nepreţuită: este adusă de la Viena marea ramă din argint, opera meşterului aurar oficial al curţii imperiale, Josef Moser.
Puterea sa făcătoare de minuni a ajuns rapid la urechile enoriaşilor
După dispariţia ciumei din Arad, în anul 1709, toţi locuitorii oraşul a venit la Radna pentru a se ruga. Vindecările miraculoase au tot continuat la bazilica Maria-Radna. Enoriaşii spun că diferenţa dintre aceast lăcaş sfânt şi, spre exemplu cel de la Medjugorije, din Croaţia, este că la Maria-Radna nimeni nu a văzut apariţia chipului Sfintei Fecioare Maria. Dar se spune că mulţi au putut simţi ajutorul acesteia.
Ca mulţumire, cei care s-au vindecat în urma rugăciunilor, au lăsat o veritabilă expoziţie de picturi şi fotografii. Este a doua biserică din Europa unde există o asemenea expoziţie.
Zilnic, la Maria Radna vin în jur de 200 de vizitatori, dar reprezentantanţii bazilicii se aşteaptă ca numărul turiştilor să crească după reabilitare.
Reconstruită de mai multe ori
Prima biserică a fost înălţată aici la 1520, într-o perioadă când la sud de Mureş, în Banat, domneau otomanii. După ce Banatul va fi cucerit, capela va sluji credincioşilor şi călugărilor franciscani, refugiaţi din calea năvălitorilor pe malul nordic al Mureşului.
Otomanii au atacat în repetate rânduri aşezarea, iar biserica a trebuit reconstruită de multe ori. La invazia turcească asupra Lipovei, din 1695, biserica de la Radna a fost arsă din temelii, însă icoana Maicii Domnului a rămas intactă. După ce turcii au fost alungaţi din Banat, o nouă biserică a fost construită.
La data de 7 iulie 1756, în sărbătoarea Rusaliilor, are loc aşezarea pietrei de temelie a unei noi biserici pentru Maria-Radna, biserica veche fiind deja neîncăpătoare. Celebrarea este condusă de către prepozitul mare al Capitlului Catedral de Cenad, cu reşedinţa la Timişoara, Clemens Rossi. Noua biserică dăinuie până în zilele noastre.
În 1750 are loc, în urma unei investigaţii minuţioase, recunoaşterea oficială din partea Bisericii a locului de pelerinaj de la Maria-Radna, recunoaştere făcută publică prin intermediul canonicului Johannes Szlezak.
Adăpostul călugărilor franciscani din România
Arhiepiscopul-principe, primat al Ungariei, Alexander Rudnay consacră în mod solemn biserica, dăruind totodată icoanei miraculoase două coroane din aur. El a cerut prin testament ca la moartea sa inima să-i fie scoasa din piept şi aşezată spre odihnă în preajma icoanei Sfintei Fecioare Maria din Radna.
În 1895, cu ocazia aniversării a două sute de ani de la înregistrarea primului miracol de la Maria-Radna, biserica este înfrumuseţată cu un nou altar principal, realizat din marmură de Carrara, altarul cel nou din marmură înlocuind unul mai vechi din lemn.
După interzicerea ordinelor călugăreşti de către puterea comunistă (1949), sunt concentraţi la Maria Radna, în condiţii deosebit de grele, toţi franciscanii din România. După această dată călugării se vor împrăştia în toată ţara.
În anul 1992, Papa Ioan Paul al II-lea conferă bisericii de pelerinaj din Maria-Radna titlul de “Basilica Minor”. Cu această ocazie, arhiepiscopul titular Adalbert Boros dăruieşte bazilicii din Maria-Radna un nou altar, în semn de mulţumire faţă de Sfânta Fecioara din Maria-Radna pentru ocrotirea acordată Bisericii şi diecezei în vremurile grele ale comunismului.
Se încarcă comentariile...
