FOTO VIDEO Povestea nigerianului care a dat un gol ca Hagi: mai întâi a fost păcălit la bani, apoi dus cu vorba
0
Joseph Anagor are 21 de ani şi a venit în România în 2011. Mai întâi, a fost păcălit la bani, iar apoi dus cu vorba. Marţi, a contribuit la o premieră în cupă: a punctat la fel ca „Regele“ în meciul cu Columbia din CM 1994, iar Ripensia, din Liga a 5-a, a eliminat „U“ Cluj din Liga I.
Ripensia – „U“ Cluj e un meci pentru istorie, indiferent de anul în care se joacă. În 1934, această partidă a devenit prima finală a Cupei României. Cele două formaţii s-au întâlnit, din nou, peste 79 de ani în aceeaşi competiţie, dar, de această dată, în 16-imi. Şi acum, duelul lor s-a încheiat cu un rezultat istoric. Gazdele s-au impus cu 2-1, devenind prima formaţie din Liga a 5-a care elimine un club din primul eşalon. Şi, fireşte, o victorie ca-n poveşti avea nevoie şi de un erou, iar acesta a fost Joseph Anagor, un nigerian de 21 de ani.
În minutul 20, africanul a ridicat scorul la 2-0 cu o execuţie fabuloasă, similară cu cea reuşită de Hagi în partida cu Columbia la World Cup 1994. La o zi după meci, „Adevărul“ a stat de vorba cu Anagor pentru a afla povestea sa.
„N-am văzut golul lui Hagi“
Pe lângă faptul că a marcat golul vieţii, nigerianul Ripensiei s-a ales şi cu titlul de „Omul meciului“ după victoria cu „U“ Cluj. Singurul fotbalist profesionist de la „Ripi“ ne-a dezvăluit cum i-a venit ideea de a încerca poarta de la 40 metri, deşi era într-o zonă a terenului unde nouă din zece fotbalişti ar fi ţinut de balon.
„În primele 20 de minute, am văzut că portarul Universităţii nu prea stă pe linie. Când am primit pasa de la un coleg, m-am uitat la portar şi l-am văzut, din nou, ieşit. Parcă cineva de sus mi-a spus: <<Hai, trage!>>. Şi am tras! Îi mulţumesc lui Dumnezeu. Eu n-am văzut golul lui Hagi. După meci, mi-au povestit colegii că am marcat ca el. Am dedicat acest gol colegilor de echipă şi suporterilor, dar şi tatălui meu care din păcate a murit. Îmi pare rău că nu a apucat să vadă acest meci“, ne-a spus Anagor.
A luat un salariu în şase luni la Caransebeş
Eroul Ripensiei a venit în România în urmă cu doi ani. A visat să ajungă în Europa pentru a juca fotbal la nivel înalt. Voia în campionatul Spaniei. Când a ajuns la noi, nu ştia că drumul prin România nu e cel mai bătătorit. Aşa că, a fost păcălit, umilit şi lăsat neplătit.
„Până să vin aici, am jucat la un clubul Von FC din Abuja, din liga a II-a nigeriană. Echipa a retrogradat, aşa că am plecat de acolo. Atunci am venit în România, dar nu ştiam nimic despre această ţară. Singurul lucru de care am auzit a fost că nigerianul Emeghara joacă la Steaua”, a continuat africanul originar din oraşul Minna, din centrul Nigeriei.
Prima legitimare? În 2011, la Muncitorul Reşiţa, dar de acolo a fost împrumutat la Caransebeş. „A fost foarte greu pentru mine. Nu ştiam limba, nu înţelegeam oamenii şi cultura de aici, nu eram adaptat cu viaţa din României. În şase luni petrecuţi la Autocatania Caransebeş, nu am primit salariu decât pe o lună. Nu s-au ţinut de promisiune. M-au dat la o parte pentru că au venit alţi jucători cu CV-uri mai bogate ca mine, dar care nu erau mai buni“, a rememorat Anagor primul său contact cu fotbalul românesc.
Nigerianul n-a dezarmat şi a ajuns în lotul echipei Unirea Târlungeni, care joacă în Liga a II-a. N-a putut evolua însă acolo, fiindcă a avut probleme cu formalităţile legate de şederea sa în România.
„După acel episod, am venit la Timişoara, la un prieten. El m-a sunat să mă prezint la un meci amical între Ripensia şi CSM Reşiţa (n.r.2-1 pentru Rpiensia), care s-a jucat pe Electrica. Am jucat la echipa din Reşiţa, am dat un gol şi mi s-a spus că mă vor suna. Nu m-au mai căutat“, a spus Anagor. A fost a doua lecţie primită despre „seriozitatea“ românească.
Rămas fără echipă, atacantul de 21 de ani i-a rugat pe cei de la Ripensia să-i permită să facă alergări cu ei: „Mi-au plăcut conducătorii, antrenorul şi jucătorii. Am debutat într-un meci amical cu ACS Poli (n.r..2-2). Am zis că nu mă interesează în ce ligă joacă Ripensia, pentru că oamenii m-au ajutat am decis să îi ajut şi eu. La primul meci oficial din campionatul judeţean am dat gol. Acum ştiu că Ripensia este o echipă de tradiţie în România, care a făcut istorie. La început nu a fost prea plăcut în România, dar nu regret nimic“.
Acum soarele pare să fi ieşit şi pe strada lui Anagor. După ce Ripensia a eliminat UTA din Cupa României, cu el pe teren, a venit rândul unei echipă de Liga I, „U“ Cluj.
Secretul succesului ni l-a dezvăluit „Omul meciului“: „Noi am jucat şi pentru spectatori. Pe final s-a văzut diferenţa de valoare şi de pregătire. Dar am rezistat, pentru că ştiut să stăm bine în teren, exact cum ne-a spus antrenorul. A fost şi o mare dorinţă de calificare. Nu am nicio preferinţă pentru optimil. Indiferent cu cine picăm va trebui să facem şi mai mult efort pentru calificare“.
Joseph Anagor spune că ţine cu Arsenal şi Real Madrid, iar jucătorul preferat este italianul Mario Balotelli, de la Manchester City.
"Visez la un pas mare în fotbal, dar deocamdată sunt la Ripensia. Şi dau totul pentru această echipă", a mai adăugat fotbalistul de culoare.
"Anagor a venit la stadion şi ne-a cerut permisiunea să alerge. Nu ne gândeam că va rămâne. El avea probleme dificile cu şederea în România, a mai luat câteva plase în fotbalul românesc. Era foarte circumspect. Chiar traumatizat. Nici actele nu a vrut să ni le arate. Eu sper să îl ajutăm să treacă peste probleme. Este un băiat deosebit", a declarat Radu Suciu, managerul echipei Ripensia Timişoara.
A fost sau n-a fost blat?
Cea mai mare surpriză din 16-imile Cupei României a născut suspiciuni. Mai ales că, în preziua partidei, s-a pariat masiv pe o victorie a celor de la Ripensia. Astfel, potrivit „Fanatik“, cota iniţială acordată de bookmakeri pentru o victorie a gazdelor a scăzut de la 6.5 la 4! (Amir Kiarash)
Ripensia e organizat după modelul Barcelona
În toamna anului 1928, la Timişoara se puneau bazele primului club profesionist de fotbal din România. Acest statut, profesionismul, a fost în primii ani ai Ripensiei mai mult o piedică, pentru că echipa nu a putut fi înscris în competiţiile interne oficiale. "Ripi" a participat pentru prima oară în competiţia internă în sezonul 1932 - 1933, când Campionatul Naţional a fost pentru prima oară organizat în sistem divizionar. Au fost două serii, ale Diviziei A, iar câştigătoarele au jucat finala pentru titlul naţional: Ripensia Timişoara - Universitatea Cluj 5-3 la Timişoara, 0-0 la Cluj. În anul următor se joacă prima finală a Cupei României, între aceleaşi echipe, meci tranşat de bănăţeni cu 5-0, la Bucureşti, în faţa a 10.000 de spectatori, printre care şi Regele Mihai I.
În existenţa sa de două decenii (1928 - 1948), Ripensia a strâns patru titluri de campioană a României, două Cupe ale României şi şi-a făcut un nume în Europa atât prin partide amicale, cât şi prin participarea în 1938 în Cupa Europei Centrale, unde a eliminat celebra AC Milan, înainte de a fi scoasă din competiţie de maghiarii de la Ferencvaros. În plus, echipa bănăţeană a dat şi numeroşi jucători internaţionali, inclusiv la Campionatul Mondial din 1934. În plus, Ripensia a dat şi doi golgeteri ai României, Ştefan Dobay a fost golgeter al primei ligi de patru ori, iar Adalbert Marcu (Marksteiner) o dată. De asemenea, Ripensia Timişoara a fost prima echipă din România care a reuşit "eventul", fiind în acelaşi timp deţinătoarea Cupei, cât şi a titlului de campioană în sezonul 1935 - 1936.
Clubul a dispărut de pe firmamentul fotbalului românesc în 1948, din cauza problemelor financiare şi a noii organizări comuniste din domeniul sportiv.
În reînvierea echipei legendare sunt implicaţi şi urmaşi ai celor care au dus numele Ripensia pe culmi în anii '30 şi '40, mai exact nepoata şi strănepotul lui Rudolf Kotormany, jucătorul supranumit "Fachirul", sau nepoţii fostului jucător Vasile Chiroiu. Alături de aceştia, mai mulţi oameni cunoscuţi în Timişoara, printre care şi oameni de afaceri, cu puterea de a susţine clubul financiar, cel puţin în ligile inferioare, au acţionat pentru protejarea "brand"-ului Ripensia înca din 2002, când marca a fost înregistrată la OSIM.
În 2012, un grup de 19 membri fondatori au readus clubul la viaţă, reconstruindu-l după vechile valori şi principii: spirit civic, sportivitate, respect, devotament, onoare. Toate acestea sunt detaliate în statutul clubului, care a fost înscris în 2012 în cel mai mic eşalon, deşi fondatorii ar fi avut posibilitatea să cumpere un loc într-o ligă superioară. A urmat o promovare în Liga a 5-a şi câştigarea fazei judeţene a Cupei României, reuşită care a dat posibilitatea bănăţenilor să participe în Cupa României din acest sezon.
Clubul funcţionează pe baza unui sistem asociativ, inspirat din modelul "socios" existent la unele cluburi din occident, cum ar fi FC Barcelona sau Benfica Lisabona. Există deja peste 200 de astfel de membri care plătesc o cotizaţie de 120 de lei pe an. Suma strânsă, împreună cu contribuţiile unei duzini de sponsori, asigură fonduri mai mult decât suficiente pentru funcţionarea echipei, cel puţin până la accederea în eşaloane superioare.
Unul dintre principalii susţinători este omul de afaceri Radu Ienovan, foarte implicat în reînvinerea Ripensiei, numele firmei sale regăsindu-se şi pe pieptul tricourilor de joc. Managerul clubului este Radu Suciu, fost portar, câştigător al Cupei României în 1980, cu Politehnica Timişoara, iar antrenor principal este Ovidiu Olariu, şi el fost jucător de fotbal şi cadru didactic la Catedra de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii Politehnica Timişoara. Printre jucători sunt mulţi elevi şi studenţi, dar şi manageri, ingineri, doi arbitri de Ligile 3 şi 4, şoferi, vânzători sau şomeri.
Spre deosebire de majoritatea cluburilor din primele ligi, aici nu există un "şef suprem" care să conducă de unul singur. Clubul este deschis tuturor, fiecare persoană care devine membru asociat are drepturi egale cu ceilalţi, iar preşedintele este ales prin vot democratic de către membri şi are dreptul la două mandate de câte 4 ani. Mai multe personalităţi locale sunt membri cu acte în regulă la Ripensia, printre care scriitorul Marcel Tolcea sau antrenorul de baschet Dragan Petricevic, care are o strânsă legătură cu Timişoara.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
