FOTO Timişoara se înfrăţeşte cu „Oxfordul” Poloniei, oraş care a atras fonduri de 1 miliard de euro după regionalizare, cât toată România
0
Al 14-lea oraş cu care Timişoara se va înfrăţi este Lublin, din Polonia. Primarul Nicolae Robu a semnat un prim parteneriat de colaborare cu administraţia din Lublin.
Pimarul oraşului Lublin, Krzysztof Żuk, a venit la Timişoara, alături de o delegaţie din care au mai făcut parte viceprimarul, Katerzyna Mieczkowska-Czerniak, Irneusz Dylczyk, directorul comercial al Aeroportului Lublin şi Wojciech Wilk, directorul cabinetului primarului. Discuţiile privind înfrăţirea celor două oraşe au început în urmă cu trei ani, în urma unei vizite la Timişoara a abasadorului Poloniei.
Lublin, capitala voevodatului Lublin, este un oraş asemănător din multe puncte de vedere cu Timişoara, având o populaţie de aproximativ 350.000 de locuitori. „Am descoperit multe similitudini între Timişoara şi Lublin, privind cultura, istoria, trecutul şi multiculturalitatea. Astăzi avem aceleaşi preocupări privind dezvoltarea economică şi probleme actuale ale vieţii”, a Krzysztof Żuk, primarul din Lublin.
Lublin este numit şi “Oxfordul Poloniei”, fiind cel mai important centru universitar, unde învaţă anual peste 100.000 de studenţi. În oraş există cinci universităţi publice şi alte câteva instituţii particulare de învăţământ superior. De altfel, cel mai mare angajator al Lublinului este Universitatea Maria Curie-Sklodowska University (UMCS).
“Mediul academic va fi un important punct de legătură. Timişoara este un oraş universitar. Am aflat că sunt peste 60.000 de studenţi înscrişi la universităţile de stat din oraşul vostru. Asta înseamnă că este un centru foarte puternic”, a mai spus Żuk.
Mulţi bani după regionalizare
Regiunea Lublin se situa, înaintea aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, pe ultimul loc în spaţiul comunitar, din punctul de vedere al produsului intern brut pe cap de locuitor. Standardul de viaţă al locuitorilor din oraş este vizibil mai ridicat decât al celor din regiunea înconjurătoare, ca urmare a regionalizării eficiente. Polonia a fost împărţită în 16 voievodate, devenind campioană la atrageri de fonduri europene.
Regiunea Lublin beneficiază de fonduri foarte mari de dezvoltare de la Uniuniea Europeană. Este un alt punct important al cooperării noastre. Regiunea noastră a atras fonduri de un milliard de euro
Polonia a atras în total fonduri europene în valoare de 16 miliarde de euro, în timp ce România doar 1 miliard, cât a cheltuit doar regiunea Lublin.
În septembrie 2007, primul ministru a semnat un act prin care a creat un spaţiu de 70 hectare în jurul Lublinului, care încurajează dezvoltarea economică prin scutiri de taxe şi alte avantaje. Această zonă este parte a aşa numitului “Park Mielec” – o zonă de dezvoltare economică europeană, unde au investit companii mari din Europa.
“Din punct de vedere economic şi al afacerilor, Lublin s-a dezvoltat foarte mult. Am făcut multe investiţii în infrastructură, pentru drumuri, aeroport. Toate acestea aduc acum mulţi bani municipalităţii. Această reuşită este un exemplu şi vi-l putem împărtăşi. Am văzut centrul logistic care se pregăteşte şi la aeroportul din Timişoara. Este un exemplu bun, pe care îl poate oferi şi oraşul nostru. Se poate crea în jurul aeroportului o zonă de dezvoltare economică foarte importantă”, a mai declarat primarul din Lublin.
Sprijin pentru titlul de Capitală Culturală Europeană
Lublin şi-a depus candidatura, în 2007, pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2016, însă a pierdut, după ce s-a clasat pe locul doi în urma oraşului Wroclav.
„Avem un punct interesant în viitoarea cooperare. Este vorba de experienţa pe care Liublin a avut-o în lupta pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, în 2016. Timişoara doreşte acest titlu în 2021. Suntem dispuşi să împărtăşim din experienţa noastră, chiar dacă nu am reuşit să câştigăm, pentru că ne-am clasat pe locul secund. De altfel, legătura culturală poate să fie pe viitor un ţel important care ne va putea lega. Pentru ambele oraşe este importantă cultura”, a mai spus Krzysztof Żuk.
Un punct comun dintre cele două oraşe este legat de revoluţia anti-comunistă. „În 1980, muncitorii din Lublin şi din împrejurimi au început prima mare mişcare anticomunistă, care e considerată precursoarea mişcări Solidaritatea. Revoltele au durat două săptămâni şi nu s-a soldat cu ciocniri violente, administraţia comunistă făcând câteva concesii muncitorilor. S-a generat un nou val de mişcări sindicale în regiunea Gdańsk înaugust 1980. Timişoara a fost oraşul care a pornit revoluţia anti-comuniste din România, în 1989”, a mai declarat Krzysztof Żuk.
Primarul nu a vrut să spună ce nu îi place în Timişoara, însă a precizat că, pentru dezvoltarea oraşului, cel mai important lucru va fi atragerea de fonduri europene.
„Nu vreau să spun ce este rău în Timişoara. Aş putea să răspund mai exact ce este nevoie în Timişoara. Cu siguranţă este nevoie de investiţie în transportul public, în infrastructură, iar pentru asta este nevoie de atragerea de fonduri europene. Pot să spun că Lublin se bazează pe numeroase proiecte finanţate de Uniunea Europeană. Din aceste investiţii am putut să modernizăm oraşul. Polonia a reuşit să atragă mult mai bine proiecte europene. Este important sectorul pentru ocuparea forţei de muncă pe piaţă. Pentru asta trebuie încurajate investiţiile în oraş”, a afirmat Krzysztof Żuk.
Primăria nu poate renova clădirile istorice
Una din marile probleme ale Timişoarei este legată de degradarea clădirilor istorice, cu care s-a confruntat însă şi Lublinul.
„Să ştiţi că şi aici există o asemănare între cele două oraşe, Timişoara şi Lublin. Aşa a fost şi la noi. Şi încă mai avem clădiri care au nevoie de restaurare. Dar să ştiţi că nu este posibil ca primăria să renoveze clădirile din oraş, din bani proprii. Acest lucru este imposibil. La noi multe clădiri au fost refăcute prin investiţii private, ale proprietarilor. S-au făcut şi din finanţări europene. Am luat deja în calcul să acesăm alte finanţări din noul buget al Uniunii Europene, pentru restaurarea clădirilor istorice din Lublin”, a mai declarat edilul-şef din Lublin.
Lublin a avut o istorie zbuciumată, de la prima menţionare, în 1224. Pe 26 iunie 1569 aici s-a proclamat Uniunea statală polono-lituaniană, numită în mod oficial "Republica celor două naţiuni", prin care Polonia şi Lituania deveneau un singur stat.
Istorie şi multiculturalitate
În secolul al XVII-lea oraşul intră în declin din cauza invaziei suedeze din timpul războaielor nordice. În 1795 Lublin devine parte componentă a imperiului habsburgic, iar din 1809, a ducatului Varşoviei întemeiat de Napoleon.
Din1815 Lublin face parte din Polonia Congresului, dependentă de Rusia. Dominaţia rusească se încheie în 1915, cînd oraşul e ocupat de armatele germane şi austro-ungare. După înfrângerea Puterilor Centrale în1918, aici s-a format şi şi-a avut sediul pentru scurt timp primul guvern polonez liber. În perioada interbelică, oraşul devine un important centru industrial, aici înfiinţându-se prima fabrică de instrumente aviatice din Polonia. În 1918 se înfiinţează Universitatea Catolică, singura universitate particulară care nu a fost desfiinţată de comunişti în estul Europei. Oraşul avea în perioada interbelică o importantă comunitate de evrei care alcătuiau cam 40% din populaţia totală a Lublinului.
După invadarea Poloniei de către germani în 1939, aici a avut loc o mare represiune împotriva localnicilor care au fost în bună parte deportaţi. La 24 iulie 1944 oraşul a fost ocupat de Armata Roşie şi a devenit capitala unui guvern-marionetă controlat de sovietici, intitulat Comitetul Polonez de Eliberare Naţională.
În anii de după război Lublinul a continuat să se extindă, triplându-şi populaţia şi mărindu-şi suprafaţa. Devine un important centru ştiinţific şi de cercetare după înfiinţarea Universităţii Maria Curie-Sklodowska.
„Am vizitat instituţiile de cultură din Timişoara. Am descoperit un teatru în trei limbi, ceea ce este inedit. Şi aici, şi la noi, există o societate multiculturală, cu multe minorităţi. Şi noi avem o minoritate de evrei, de ucraineni, de lituanieni. Am înţeles de la primarul oraşului vostru că nu au existat niciodată conflicte interetnice majore la Timişoara. Este foarte important lucru, convieţuirea în armonie. Acest lucru pot spune că există şi la Lublin”, a mai declarat Krzysztof Żuk.
Se încarcă comentariile...
