FOTO Cum a apărut Lacul Surduc, cel mai mare lac din Timiş. O zonă turistică superbă lăsată în anonimat total
0Despre lacul Surduc toţi timişenii au auzit. Puţini sunt cei care nu au fost măcar o dată acolo. Nu mulţi ştiu însă cum a apărut cel mai mare lac din judeţul Timiş.
Lacul Surduc este unul din obiectivele turistice importante din judeţul Timiş, de care însă se profită mult prea puţin. Cine a vizitat lacurile din Austria sau Elveţia ştiu ce înseamnă profitul pe un asemenea obiectiv. Dar pentru că Lacul Surduc se află în România, mai nimic din potenţialul turistic nu este exploatat.
Lacul este situat în Vestul ţării, în judetul Timiş, în partea de sud-est a munţilor Poiana Ruscă, într-o zonă foarte frumoasă. Se află a o distanţă de aproximativ 100 de kilometri de Timişoara şi la 30 kilometri de Lugoj. Accesul se poate face pe Drumul Naţional Timişora – Deva, în dreapta localităţii Traian Vuia spre comuna Fârdea.
Aşa cum ne-am obişnuit, nu există în zonă infrastructură turistică. Sunt câteva vile care vin cu oferte de cazare. Preţurile pleacă de la 90 de lei pe cameră. Cabanierii sunt însă greu de găsit, nu există semne şi anunţuri despre ei. Mai există câteva căbănuţe de lemn, însă cazarea cu cortul este o modă acolo.
Nu ai la îndemână restaurante sau pensiuni agroturistice. Oferta de agrement este slăbuţă. Nimic altceva în afară de închiriei de bărci şi hidrobiciclete.
Iubitorii de pescuit şi vânătorii se pot bucura în voie.
Pe malul lacului s-a amenajat o zonă de plajă, departe însă de pretenţiile occidentale. Nu există ghizi care să îi ducă pe turişti spre bisericile de lemn.
Asta pentru că zona este ideală pentru amatorii de plimbări şi relaxare. Biserici de lemn se află în împrejurimile Făgetului.
În vecinătatea lacului se află şi Mănăstirea Fârdea, o aşezare monahală recent înfiinţată. Mai exact, în anul 2001, cu binecuvântarea Mitropolitului Nicolae Corneanu. În anul 2004 au fost finalizate lucrările la chilii şi turnul clopotniţă. Mănăstirea nu oferă locuri de cazare.
O dată pe an, la Surduc are loc Festivalul AeroNautic Show – dedicat domeniilor aerian şi nautic, mai sunt câteva concursui de înot, în rest e linişte totală.
Cum a apărut Lacul Surduc
Puţini sunt cei care ştiu care este istoria celui mai mare lac din Timiş, care are o suprafaţă de 460 hectare.
Este o construcţie realizată în vremea comunismului. Mai exact, construcţia barajului a început în 1972, iar acumularea în 1976. În 1977 atinge aproape 25 milioane metri cubi de apă. Etapa a doua a început în 1981, fiind proiectată pentru acumularea unui volum de apa de 51 milioane metri cubi.
Lacul de acumulare are ca scop principal asigurarea cu apă potabilă a zonei Timişoara, apărarea împotriva inundaţiilor şi bineînteles, un scop turistic.
Planuri de viitor
Oficialităţile judeţului promit de ani de zile că se vor apleca spre dezvoltarea turismului de la Lacul Surduc. Nu s-a întâmplat mai nimic pentru revitalizarea zonei. Mai mult, s-a pierdut o finanţare importantă din partea Uniunii Europene. Conform reprezentanţilor Consiliului Judeţean Timiş, ar fi nevoie de circa 4-5 milioane de euro, pentru a putea face ceva.
Asta ar însemna infrastructură, înlocuirea utilajelor existente în zona lacului, vechi de zeci de ani, refacerea digurilor şi cresterea volumului de apă. Aceasta din urmă va asigura, pe viitor, creşterea debitului pe râul Bega, pentru ca acesta să poată deveni navigabil. Este nevoie de infrastructură de apă, canal şi energie electrică.
Competiţii de canotaj şi kaiac-canoe din 2015
Partea bună este că Lacul Surduc a atras atenţia Federaţiei Române de Canotaj, care vrea să organizeze competiţii internaţionale de canotaj şi kaiac-canoe, din 2015. Conform celor spuse de Elisabeta Lipă, fosta campioană olimpică, este nevoie de o pistă cu opt culoare, cu balize din 10 în 10 metri pe lungimea de 2.000 de metri, de un turn de sosire-plecare şi de pontoane.
Costurile estimative se ridică la circa 30-40 de mii de lei, dar Elisabeta Lipă, preşdintele Federaţiei Române de Canotaj, susţine că efortul merită, pentru că aduce un plus de imagine atât României, cât şi Timişoarei.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Vă mai recomandăm:
Vacanţe şvăbeşti în pensiuni româneşti. Aşa ar putea să sune reclama pentru câteva pensiuni turistice care s-au deschis în judeţul Timiş. Pensiunile încearcă să păstreze aroma satelor şvăbeşti, în care ordinea şi liniştea sunt cuvinte de ordine.
FOTO Pensiunile din Timiş care încearcă să păstreze aroma satelor şvăbeşti de altădată
Timişorenii iubitori de biciclete, atât cei care pedalează pentru relaxare, pe distanţe scurte, cât şi cei avansaţi, care caută trasee lungi, au de unde alege. Timişoara este fără îndoială capitala bicicliştilor. Raportat la numărul de locuitori, capitala Banatului este pe primul loc în ţară la posesori de biciclete. Ca atare, iubitorii mersului pe două roţi şi-au creat deja un obicei de a pleca pe „coclauri”.
FOTO Cele mai frumoase rute pentru bicicliştii din Timişoara. Se poate pedala în voie în jurul oraşului, în pădure, pe dealuri şi pe malurile apei
Bisericile de lemn din Timiş, unele veritabile monumente istorice, rămân ascunse de ochii vizitatorilor din cauza lipsei infrastructurii turistice.
.
Se încarcă comentariile...
